De la Iohannis la Șoșoacă, cele mai penibile momente ale politicienilor în 2021

2021 a fost anul în care ai simțit cu adevărat repercusiunile votului și probabil singurii votanți care n-au terminat anul în depresie sunt alegătorii AUR. În rest, niciun alt partid nu a reușit să termine anul pe plus, fără a nu ieși cel puțin șifonat în urma negocierilor pentru guvernare. E clar că cel mai mare pierzător a fost PNL care, dacă mai negocia mult cu PSD, rămânea și fără sediul din Modrogan. La fel de prost a fost anul și pentru USR, care a pierdut puterea în doar nouă luni și trei mișcări. Acum, șade într-un colț de umbră unde ar face niște opoziție, dar nu prea îl aude nimeni din cauza strigătelor isterice ale celor de la AUR. 

Toate astea mă duc în punctul în care încerc să fac o retrospectivă a lui 2021 în politică și să decernez premii celor mai penibili aleși plătiți din bani public. Un fel de „Zmeura de aur”, dar cu mai mult circ. 

Anul lui Klaus Iohannis poate fi caracterizat drept unul al amânărilor. Uite un exemplu: pe 15 august, talibanii au intrat în Kabul. Era un haos de nedescris. Presa vuia, oamenii mureau, tot globul privea cu îngrijorare imaginile transmise de la fața locului. Toate țările care aveau oameni în Afganistan își mobilizaseră resursele pentru a-i evacua din fața pericolului ce părea iminent. România avea și ea 46 de cetățeni care trebuiau scoși de acolo. Urgent! 

Ce a făcut președintele? A anunțat pe 17 august că va convoca o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, dar nu chiar atunci, puțin mai târziu, săptămâna următoare, pe 25. Asta pentru a discuta problema care băgase o lume întreagă în alertă, mai puțin pe Klaus Iohannis. 

La fel de puțin grăbit a fost și când România trecea prin cele mai negre zile ale valului patru. 18 863 de persoane s-au infectat, 1 805 erau în stare gravă la ATI și 574 și-au pierdut viața în data de 19 octombrie. Klaus Iohannis a făcut atunci o declarație de presă în care a anunțat că vor urma restricții. Atât. „Nu trebuie să mai pierdem nicio clipă”, a spus președintele. Și a convocat ședință a doua zi. Tot în acea ieșire de presă, Iohannis a mai făcut o serie de declarații care îl făceau să pară proaspăt emigrat în România.

„Pregătirea acestui val, pe fondul unei campanii de vaccinare care s-a mișcat mult prea lent, a fost deficitară. Cauzele sunt multiple. Dar și dacă vedem cine și ce a greșit, acum ceea ce mai contează este să reușim să depășim această mare cumpănă”, a spus președintele. A susținut că nu s-a făcut ceea ce trebuia făcut, de parcă fusese altcineva responsabil de combaterea pandemiei până atunci, nu el. 

Ce-i drept, președintele s-a comportat în mare parte de parcă România nu mai avea cazuri de COVID. „Noi, practic, am oprit pandemia”, a spus în iunie. Tot atunci a mai zis: „avem un succes care cumva se vede într-o reducere a dorinței de vaccinare”, deși afirmația e total lipsită de logică. Klaus Iohannis era așa convins că pandemia a trecut, încât, câteva zile mai târziu, la Congresul PNL cu circa cinci mii de persoane, a uitat chiar și de mască. Tot la Congres, președintele le-a spus participanților că se bucură să-i vadă „în număr atât de mare”. 

Declarațiile și acțiunile lui au fost la fel de coerente precum fraza pe care a spus-o în septembrie (la două luni după ce declarase campania de vaccinare un succes): „La noi sunt foarte mulți români care s-au vaccinat… E păcat că sunt așa puțini!”. 

La fel au stat lucrurile și pe plan politic. După ce a spus câțiva ani cum el luptă cu „ciuma roșie” care e vinovată de toate relele, la finalul lui noiembrie a explicat frumos cum e nevoie de PSD la putere ca să se facă „un guvern cu largă majoritate în Parlament”, pentru că – surpriză! – „pandemia nu s-a terminat”. Să mai zic de poze de la piramide sau îndemnuri la jucat golf?

Oricât de mult ai încerca, adevăru-i că e aproape imposibil s-o ignori pe senatoarea Diana Ivanovici-Șoșoacă. Nu degeaba Sputnik a clasat-o deja pe primul loc în clasamentul personalităților politice ale anului 2021. Cu siguranță și Vadim Tudor ar fi invidios pe realizările ei. 

În primul an din mandatul de senator, Diana Șoșoacă a reușit să devină principala voce a protestelor anti-restricții și unul dintre izvoarele de propagandă a teoriilor conspirației despre vaccinuri, dintre care și aceea cum că „vaccinul dă sterilitate pe trei generații”. Diana Șoșoacă e recunoscută că pe oriunde se duce face circ. În Parlament, o bună perioadă de vreme s-a certat cu colegii ei pentru că nu a vrut să poarte mască, până ce a ajuns să se împingă cu ei și chiar să sară la bătaie la chestorul Camerei Deputaților. 

Unele lucruri pe care le face sunt inofensive, ca atunci când a purtat o botniță de câine în plen sau momentul când l-a alergat pe Florin Cîțu cu un sac pentru cadavre. Altele sunt din sfera penalului. 

În septembrie, Diana Șoșoacă, împreună cu un grup de aghiotanți, a blocat accesul într-un centru de vaccinare deschis în comuna Răchiteni, județul Iași. Comuna, care nu avea niciun centru de vaccinare în apropiere, se afla de câteva săptămâni în scenariul roșu. Din cauza intervenției senatoarei în ziua respectivă, potrivit DSP, nu s-a vaccinat nimeni. Ulterior, pe numele Dianei Șoșoacă a fost deschis un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

Ultimul eveniment în care a fost protagonistă a avut loc pe 13 decembrie, când a izbucnit un scandal la cabinetul de avocatură al senatoarei. Acolo se aflau jurnaliştii postului italian de televiziune Rai Uno, care au fost sechestraţi şi agresaţi. Toată povestea a fost relatată pe Facebook de Delia Marinescu, jurnalista care-i însoțea pe jurnaliștii străini. 

Șoșoacă a mutat războiul cu italienii la nivel gastronomic, așa că pe 21 decembrie, în cadrul protestului față de certificatului verde, s-a oprit cu mulțimea în dreptul unui restaurant italian și le-a cerut patronilor să-și ceară scuze pentru incidentul cu jurnalista. Mă mir cum nu i-a atacat și pe clienții veniți acolo să mănânce pizza și paste și nu i-a acuzat că și-au trădat și vândut patria. 

Acum, Diana Șoșoacă e într-un delir total. Pe lângă că se crede miezul din dodoașcă, are impresia că toată lumea o vânează și o vrea moartă. Are un discurs asemănător cu cel pe care îl avea Dragnea când era urmărit de asasini imaginari. „Dețin informații, care, dacă vi le-aș da acum, aș distruge o parte din Uniunea Europeană, o parte din NATO. Atenție! De aceea sunt atacată în acest fel”, a susținut senatoarea.

„Șoșoacă este un simbol la nivel internațional. Din acest moment orice mi se întâmplă să știți că s-a dat comandă politică să fim anihilați”, a mai spus Diana Soșoacă. Dacă nu o omoară oculta mondială, îi fură poșeta Serviciile Secrete, și tot i se întâmplă ceva dramatic.

Cu puțin noroc, Șoșoacă va fi trasă la răspundere pentru faptele sale, nu va mai prinde nicio funcție publică și lumea va uita de ea în câțiva ani. În schimb, pentru că a stricat o melodie de la Pink Floyd nu va fi iertată niciodată. 

Am știut că Florin Roman are potențial să ajungă cineva în țara asta de când a făcut greva foamei trei ore, între prânz și cină, și a propus renunțarea la sistemul de canalizare în România și a introduce câte o fosă septică la 20-30 case, dar nu mi-am închipuit ce comoară reprezintă de fapt pentru poporul român. Florin Roman a avut un moment de aur în 2021. Pus în frunte la  Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, i-a fost dificil să-și justifice prezența acolo. Singura legătură pe care o avea cu domeniul este faptul că pretindea că a scris o carte intitulată „Teoria sistemelor informaţionale”, care cică ar fi apărut la Editura Academiei Române, în 2006. Dar nu a putut fi găsită nicăieri, nici la Biblioteca Națională, nici în cea personală.

Există însă un volum cu același titlu, apărut la aceeași editură, dar scris de altcineva, după cum a scris Libertatea. Ce coincidență! Prins la înghesuială, Florin Roman a revenit cu o rectificare și a spus că, de fapt, nu era vorba de o carte, ci de o lucrare de cercetare publicată într-o revistă științifică, care evident nu e de găsit. „Lucrarea menționată în CV-ul meu este rezultatul unor întâlniri și discuții zilnice, din perioada 2004-2006, cu profesorul conferențiar universitar dr Titi Paraschiv”, a scris Florin Roman pe Facebook. 

Apoi, s-a gândit mai bine și, într-un moment de sinceritate, a spus public că e un avantaj că nu are legătură cu domeniul pentru că nu poate fi acuzat că are interese. „Deci, din punct de vedere al integrității, eu garantez că nu am niciun fel de afaceri în domeniu”, a susținut Florin Roman. Habar nu are nimic, deci nu avea cum să aibă afaceri. Logic. Dar stai! Povestea nu s-a oprit aici. 

De bună voie și nesilit de nimeni, Florin Roman a trimis la Libertatea zece pagini din lucrarea de master. Doar că acele pagini, pe care, repet, nu îl obligase nimeni să le trimită, erau sută la sută identice cu paginile dintr-un suport de curs din anul 2007, realizat de profesorul Constantin-Dan Dumitrescu, de la Universitatea Politehnica din Timișoara. Mai mult de atât, contactat de aceeași redacție, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde Florin Roman susține că a studiat și și-a făcut lucrarea de licență, a afirmat că ministrul nu a urmat niciodată cursurile acolo. Supărat din cauza „linșajului mediatic” la care a fost supus, a postat un răspuns al celor de la UBB în care scrie negru pe alb și cu bold că Florin Roman nu are o diplomă de licență emisă de universitate.

În ceea ce privește activitatea profesională, în CV, acum scos de pe pagina Camerei Deputaților, apare un singur job avut înainte de cele politice și anume șef de secție la departamentul de marketing al Mediafax, filiala Alba Iulia, în perioada 1997-2005. Fostul director general de la Mediafax Cristian Dimitriu a scris pe pagina sa de Facebook că nimeni nu a auzit de vreun angajat Florin Roman pe acolo. Bine, acum la câte dezvăluiri s-au făcut nu mai putem fi siguri nici că ăsta e numele lui real. 

Florin Roman și-a dat demisia din funcția de ministru și a anunțat asta printr-o postare care a început exact ca demisia lui Carmen Dan și cea al lui Mihai Tudose. Și el a plecat tot „cu fruntea sus”, dar, cumva, cu impresia că e o victimă a presei rele și nemiloase. Partea bună e că măcar a rezistat mai mult în funcție, decât în grevă.

Pentru Florin Cîțu cel mai important lucru anul acesta a fost să câștige șefia Partidului Național Liberal și s-a văzut asta prin lipsa de interes față de problemele reale ale României – sănătatea, educația, asistența socială etc.. Ce pot să spun sigur este că omul ăsta, care se bate cu Șoșoacă la grandomanie și trăiește cu impresia că a fost Supermanul economiei românești, este total paralel cu realitatea țării pe care a condus-o aproape un an de zile.

S-a văzut acest lucru când nu a știut cât costă o pâine, când a spus că „România nu mai e o țară a celor cu salarii mici” pentru că unu la sută dintre români câștigă peste trei mii de euro pe lună net și în fiecare postare WOW, apreciată de mii de conturi false, în care anunța o altă creștere economică spectaculoasă pe care nu o simțea nimeni niciodată.

În octombrie, Cîțu a spus că până atunci a livrat „cam tot ce așteptau de la noi românii”. Bine, în acest context se referea la măsuri economice, dar și alea au fost la fel de slabe ca cele de combatere a pandemiei. Tot în octombrie, Cîțu a livrat o veste WOW: „În premieră, România a depășit Ungaria la PIB pe cap de locuitor” și urma să depășească și Polonia, conform Băncii Mondiale. Singura problema la știrea asta e că e fake. Afirmația i-a aparținut lui Marcel Ionescu-Heroiu, expert în dezvoltare urbană la Banca Mondială care vorbește despre PIB pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare standard și nu produsul intern brut real pe cap de locuitor, exprimat în raport cu prețurile pieței și cu inflația. La acest capitol, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Depășește doar Bulgaria și are o valoarea de peste trei ori mai mică decât media europeană.

Florin Cîțu a livrat, în schimb, ceva. Nu pentru oameni de rând, ci pentru primarii din țară. În iulie, Cîțu s-a numit singur interimar la Ministerul de Finanțe după ce l-a revocat pe Alexandru Nazare din funcție, fără prea multe explicații. Așa și-a alocat putere să împartă banii publici la primari și președinți de Consilii Județene, la propunerea lui și cu avizul tot al lui. Primarii au făcut atunci coadă în fața Guvernului, pentru a intra la negocieri. 

Pentru că și-a dat seama că primarii sunt cei care îi vor aduce voturile în partid, le-a mai făcut un cadou – un fel de PNDL 3 din care primarii să se poată înfrupta din banii publici aproape nestingheriți. Programul-mită a fost introdus pe șestache pe ordinea de zi a ședinței de guvern din 1 septembrie, iar asta a generat o serie de tensiuni în coaliția de guvernare, care au dus la destrămarea ei, după ce Florin Cîțu l-a revocat pe ministrul USR Stelian Ion, care nu acceptase să semneze proiectul. Mișcarea asta a făcut ca premierul să-și piardă sprijinul politic, iar România să fie aruncată într-o criză guvernamentală care s-a întins timp de două luni de zile, timp în care au murit de COVID peste 12 mii de români.

Florin Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură și îndepărtat de la butoane, la nici trei luni de când fusese desemnat cel mai iubit dintre pământeni la Congresul PNL. La plecare, a zis că „poate viteza cu care am vrut eu să fac reformă a fost mult prea mare pentru cei din jurul meu” și o țară întreagă s-a prăpădit de râs. Până atunci, a sfidat de nenumărate ori poporul român, inclusiv cu acel Congres în care toată lumea a încălcat măsurile de prevenție. 

Deși în imaginile apărute în presă se vedea cum regulile din pandemie au fost opționale atât pentru Cițu, cât și pentru restul liberalilor care la un moment dat erau strânși la vot ca ciorchinele, el a declarat cu o seninătate ieșită din comun că e extrem de mulțumit de cum a fost organizat evenimentul: „Congresul PNL a fost organizat bine, toţi participanţii au mască, toţi păstrează condiţiile de securitate”, a spus acesta.

Cel mai revoltător a fost că s-au măsluit cifrele testelor înaintea marelui eveniment. Fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu a scris într-o postare pe Facebook că peste patru mii de teste pozitive nu au apărut în cifrele oficiale date de DSP București pentru a menține artificial rata infectării mai jos. A avut dreptate, după cum s-a văzut din cifrele comunicate a doua zi după Congres: din cele 5 655 de cazuri raportate în România, 2 559 (45,25 la sută), au fost raportate în Capitală. Explicația autorităților a fost că „în acest interval au fost alocate aproximativ 1 400 de cazuri care erau nealocate”.

Aș zice acum că zilele lui Florin Cîțu în funcții relevante în politică sunt numărate pentru că a pierdut susținerea partidului. Ironic, e în aceeași poziție în care se afla contracandidatul său Ludovic Orban pe vremea asta în 2020.

În martie, Marcel Ciolacu a amenințat că va face plângere penală împotriva premierilor Ludovic Orban și Nicolae Ciucă, din cauza modului în care au fost distribuite sumele din fondul de rezervă a Guvernului. „Am hotărât să facem plângeri penale la toţi prefecţii care au fundamentat cheltuielile de pe timpul lui Orban, la toţi prefecţii care au fundamentat cheltuielile din Fondul de rezervă de pe timpul domnului Ciucă”, a spus Marcel Ciolacu. Nu s-a mai întâmplat, că PSD a intrat la guvernare cu PNL. 

Când a început criza politică cu cearta dintre USR și PNL, PSD a bătut pasul pe loc în timp ce AUR a scos imediat moțiunea la înaintare. La o zi după anunțarea moțiunii AUR-USR, Ciolacu a declarat că social-democrații o vor vota. A doua zi a venit și cu o condiție: votează moțiunea doar dacă se ajunge la alegeri anticipate. A treia zi s-a răzgândit. Nu mai votează deloc moțiunea, ci PSD depune una proprie. A patra zi, PSD-iștii au zis că nu o mai depun, o țin pentru ei până când se lămurește dacă moțiunea USR-AUR va intra sau nu în plen. Dacă nu intră, o depun pe a lor.

Ciolacu a făcut această afirmație, deși PSD boicotase deja ședința Biroului Permanent care trebuia să bage moțiunea de cenzură pe ordinea de zi a Parlamentului. Practic, au spus că nu-i problemă, dau ei jos Guvernul dacă moțiunea nu intră, asta în timp ce opreau moțiunea să intre. Ba mai mult, Ciolacu a preluat discursul din tabăra Cîțu și a susținut că moțiunea pare că are semnături false.

PSD a boicotat patru ședințe ale Biroului Permanent Național, pe motiv că nu vor să se implice în scandalul dintre PNL și USR. Doar că prin boicot, de fapt, îl ajutau, voit sau nu, pe Florin Cîțu să tragă de timp. El trebuia să ajungă la congresul PNL din 25 septembrie ca premier plin, că altfel alegerile erau pierdute. 

Acuzat de blat cu Iohannis, Marcel Ciolacu a avut o ieșire nervoasă la adresa celor de la USR. „Mă secăturilor. Păi voi faceţi un şantaj extraordinar. S-au prins oamenii, v-au luat jucăria că aţi pus labele pe justiţie şi acum sunteţi supăraţi. Cum trebuie eu să demonstrez că nu am blat cu Florin Cîţu?”. O lună mai târziu, după ce a dat jos guvernul, a făcut blat cu PNL-ul și a intrat la guvernare. Apoi a spus că „dacă doream să fiu președintele Camerei Deputaților eram de vreo două luni”. Astfel, a recunoscut că erau ceva discuții acolo de ceva vreme.

Un alt moment penibil cu Marcel Ciolacu a fost când a ținut să rostogolească un fake news conform căruia europarlamentarii USR-PLUS au votat la Bruxelles ca bărbații să poată să nască. „Domnule Barna, mă adresez doar dvs., că domnul Cioloș este în căutarea bărbatului care naște”, și-a început Ciolacu discursul în hăhăielile pesediștilor. Oricum, nu cred că a fost un an grozav nici pentru Ciolacu. Adică l-am văzut pe om cum i-o iau banii la fugă, la propriu, de la piept.

De când a ajuns în Parlament, gașca AUR a furnizat extrem de mult circ. Pot să spui multe despre ei, dar un lucru e clar: băieții ăștia știu bătaie, că probabil au mai luat. De fiecare dată când vorbim despre un scandal care implică un deputat sau senator AUR, e aproape sigur că se va finaliza cu pumni și picioare. Doi dintre haidamacii de care ar trebui să te ferești când mergi pe stradă sunt fostul membru USR Antonio Andrușceac și Titi „Patru Mâini” Stoica, fost șef de gară, bodyguard în Londra și membru de galerie. Cei doi au fost cei care l-au atacat pe Florin Roman la citirea moțiunii de cenzură.

Problema asta cu violența e treabă serioasă pentru cei de la AUR. În vară au pierdut chiar și un deputat, pe Mihai Ioan Lasca, din cauza asta, după ce acesta a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a bătut un șofer. Singurul pe care nu îl bănuiesc de apucături violente de la AUR este sculptorul Mircea Dăneasă care stă în poziţia vishuddha chakra în plen și fură cireșe din copacii din grădina Parlamentului. O fi în glumă, dar oamenii ăștia au niște comportamente ieșite din comun. Cine știe în ce mediu au crescut, dacă e să mă gândesc că inclusiv tatăl lui George Simion a fost condamnat penal pentru că a bătut cinci polițiști. Nu unul, nu doi, cinci.

Simion, în schimb, nu a sărit propriu-zis la bătaie la nimeni, în Parlament. A avut în schimb un moment dubios cu Nicușor Dan pe care l-a privit extrem de amenințător. Chemat la Parlament pentru a fi audiat cu privire la situația termoficării în Capitală, Nicușor Dan a vrut să părăsească ședința din cauza circului iscat, moment în care a fost acostat de George Simion care l-a luat de după gât, la bătut cu palma pe spate și i-a stat în coastă cât primarul a făcut declarații. 

Nu e prima dată când George Simion are această atitudine pasiv-agresivă. În ziua moțiunii de cenzură, s-a dus la Dan Vîlceanu pe care l-a apucat de ceafă şi l-a bătut uşor pe obraz. „Uite micul pesedist”, a spus George Simion pe live. Ultima sa ieșire de anul ăsta a arătat ce individ periculos poate fi cu adevărat acest George Simion. În ziua în care s-au împlinit 32 de ani de la Revoluție, George Simion și-a pus un pulover peste cămașă, asemenea lui Petre Roman și Ion Iliescu, a luat o portavoce în mână și s-a dus să facă revoluție în Parlament. 

Și-a mințit toți susținătorii că în ziua respectivă urma să fie votată legea care să facă obligatoriu certificatul verde la locul de muncă, deși nu doar că proiectul nu se află pe ordinea de zi, dar nici măcar nu există o formă finală a documentului.

„Incredibil, ce lupte ducem aici”, a spus Simion în timp ce transmitea live pe Facebook. „E frumos ce faceți? Asta este educația pe care v-au dat-o părinții? Așa te-a educat maică-ta? Să înjuri lumea?”, a fost întrebat George Simion de un alt deputat. „M-a învățat să-i scuip în ochi pe ăia care fac prostii”, a răspuns Simion.

Apoi, liderul AUR și-a chemat deputații cu un banner la tribună. „Stați, în pula mea!”, a strigat la un moment dat Simion către președintele de ședință. Afară, câteva sute de persoane aduse de AUR, protestau. Sub privirile jandarmilor, care nu au intervenit, protestatarii au invadat curtea Parlamentului și au vandalizat mai multe mașini, printre care și un automobil al Ambasadei SUA. 1 500 de oameni a reușit să adune AUR în fața Parlamentului la protest sau, cum ar zice Simion, „15 mii și încă vin”. La finalul zilei, George Simion a anunțat victorios pe Facebook că „de frică, deputații nu au vrut să voteze azi certificatul verde!”, când, în realitate, nici măcar nu aveau ce vota.

La fel ca la Diana Șoșoacă, unele lucruri pe care le face Simion sunt inofensive, ca atunci când a adus un călugăr în Parlament ca să-i exorcizeze pe aleși. Altele îi arată însă intențiile și credințele, cum ar fi declarațiile homofobe, ca atunci când le-a spus unor tineri să nu voteze cu USR că „sunt poponari”, pentru că în viziunea lui George Simion nu există ceva mai rău de atât.

Lasă că i-au făcut-o trolii de pe internet. George Simion l-a făcut porc pe un tânăr care l-a acuzat că ar fi homosexual, așa că, acesta și-a modificat comentariul și a înlocuit cuvântul „homosexual” cu „heterosexual”. „Nu mai minți, porcule”, i-a zis Simion. Gluma a luat avânt, a fost distribuită masiv pe Facebook și inclusiv presa a scris că George Simion a recunoscut că e gay. Supărat, Simion a dat vina pe USR care cică ar vrea să inducă în eroare românii. Cred că pur și simplu nu suportă ca altcineva să-i mai mintă pe români, în afară de el.

Liberalii din echipa câștigătoare, și împreună, și separat, au rupt tot anul ăsta. Ei sunt cei care au dus PNL la 17 la sută. Cumva, în povestea asta e și vina lui Florin Cițu care a plecat la drum cu următorii: Rareș Bogdan, Dan Vîlceanu, Raluca Turcan, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu și Alina Gorghiu. Fiecare ieșire a lui Rareș Bogdan este una aparte, n-ai ce zice. De la felul în care vorbește despre el la persoana a treia până la cum ignoră orice criză politică și spune că e ocupat cu rugăciunile. Momentul de glorie al lui Rareș Bogdan din 2021 a fost la Congres când a intrat în tranșă și a început să strige isteric, timp de mai multe minute, „Florin Cîțu președinte!”.

Dan Vîlceanu și-a început mandatul la Finanțe cu contrazicerea datelor oficiale încă din prima zi. „Nu, inflația nu este la nivel record și nici nu e 5 la sută”. Uite că era. Apoi a aflat cât înseamnă salariul minim în România, dar a ținut să se contrazică cu presa pe tema asta. Înțeleg de ce pentru el aceste cifre nu sunt relevante. Omul a spus că el se consideră un om simplu: nu are nevoie decât de zece mii de lei pe lună. La fel de pe lângă e și Raluca Turcan când i-a spus unui om, care s-a plâns la ea că nu poate trăi din salariu minim, să-și mai ia un part-time. Alteori, ministrul Muncii „full option”, cum se autointitulează, s-a ocupat cu dezinformarea populației. În septembrie, le-a spus părinților că vor primi un sprijin financiar în cazul în care sunt nevoiți să stea acasă cu micuții, dacă aceștia participă la școala online. Informația era falsă. 

Bine că măcar Alina Gorghiu a rămas în Echipa Câștigătoare, că lumea ar fi mult mai tristă fără gafele ei. În octombrie, când a răspuns unui comentariu despre asumarea răspunderii pentru potenţialele efecte secundare ale vaccinării anti-Covid, senatoarea PNL a afirmat: „Dacă mori, o faci pentru tine, pentru sănătatea ta, nu pentru alţii”.

Lucian Bode e un alt personaj cu care PNL se poate mândri. Fost baron local PD-L de Sălaj, Bode e ministrul univeral. A condus până acum patru ministere, inclusiv pe cel al Justiției, fiind primul ministru din istoria acelui minister care nu a avut studii de drept. Acum, Bode e la Interne și, uneori, duce niște lupte cu o miză pe care nimeni nu o înțelege. În noiembrie, un polițist de la IPJ Giurgiu i-a cerut comandantului său să îi dea un porc de 160 de kile de Crăciun, în urma unei farse din partea colegilor. Bode nu a apreciat gluma și, ca să-și încordeze mușchii, a decis încetarea împuternicirii şefului Serviciului Rutier și declanșare cercetării prealabilă faţă de un ofiţer şi cinci agenţi de poliţie privind unele abateri disciplinare. O altă chestie ciudată la Bode e că deși a desființat cele două școli doctorale ale Academiei de Poliție din cauza plagiatelor, și-a secretizat lucrarea de doctorat, cu o zi înainte de a fi făcută publică. 

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației care spune despre statele africane că sunt state „mai ciudate”, este persoana vinovată pentru haosul din educație de la acest moment. După ce a făcut varză școala online și sistemul hibrid, că nu mai înțelegea nimeni unde și cum se vor face orele, a dat mare fail cu testele de salivă. Venite oricum extrem de târziu, testele au ajuns în baxuri puse la grămadă, așa că Rafila și Cîmpeanu au trebuit să facă videouri explicative pentru profesori despre cum se asambleză testele. Întreabă orice părinte și o să vezi haosul. 

În fine, echipa câștigătoare cel mai bine s-a remarcat în timpul negocierilor pentru formarea guvernului, când PNL a pierdut și Transporturile și Finanțele și Dezvoltarea. Marcel Ciolacu a reușit să le ia atunci și banii de pe pieptul mortului, după cum ar fi zis Olguței Vasilescu.

Ludovic Orban și Florin Cîțu au dat dovadă de aceeași ipocrizie când vine vorba de PSD. În 2020, Orban a atras câți aleși pesediști a putut în partid. Atât de mulți, încât unul din zece parlamentari din actualul grup PNL provine din PSD sau ALDE. Numai într-o singură lună PNL a adus de la PSD o sută de primari. Cu toate acestea, Orban s-a arătat cumplit de revoltat când a venit vorba ca PNL să intre la guvernare cu PSD-ul, așa că a părăsit partidul și a luat mai mulți parlamentari liberali cu el. Asta pentru că e okay să bagi pe ușa din dos pesediști în partid, dar sub nicio formă să nu îți asumi o alianță pe față. 

Orban și-a înființat un partid cu un nume care dă puțin a partid legionar și cu o emblemă care pare de partid ecologist. Despre „Forța Dreptei” vorbesc, un alt partid de dreapta de pe scena politică plină deja numai de partide de dreapta. Emblema respectivă reprezintă un copac al vieții și aceasta ar fi fost copiată după logo-ul unei pagini de Facebook care promovează bucătăria marocană. Motto-ul Forței Dreptei este „Prin noi înșine!”, la fel, deloc original, acesta fiind și unul din sloganurile folosite de liberali în campania electorală. „Prin Noi Înșine!” a fost și denumirea uneia dintre doctrinele economice promovate de Partidul Național Liberal, în prima jumătate a secolului XX, provenite de la articolul manifest scris de către Vintilă I.C. Brătianu. E astfel o altă referință istorică obosită la partidul Brătienilor, care n-are oricum treabă cu nicio formațiune politică din acest moment.

Legat de acest partid, Orban a zis că va fi foarte selectiv cu primirea membrilor PNL, dar l-a luat alături de el pe fostul ministru „Grindă” Ion Ștefan. Probabil Orban a fost măgulit de când Ion Ștefan îi copia gesturile și a zis că nu poate să renunțe la așa un fan înfocat. În fine, oricât s-ar mai zbate Ludovic Orban să mai fie relevant în politică, e deja passé. Popularitatea sa a rămas undeva în 2020 și probabil și el știe asta. Legat de partidul său nou înființat, aș putea să prevăd în viitorul apropiat o fuziune cu PMP, dar nimic cu un potențial mai mare de atât.

Casa de pariuri politice pentru 2022 e deschisă. Dacă ești însă un cetățean obișnuit, fără vreo priză la sistem ca să profiți cu adevărat de pe urma mișcărilor, strategiilor și greșelilor, mi-e teamă însă că pe orice pariezi tot vei pierde. Până la urmă, eu am făcut lista asta ca să știu mai ales eu ce-a fost în 2021 și să-mi aduc aminte în următorii ani de ce unii nu dispar, cu adevărat, niciodată de pe scena politică – au suficiente cârje pe care să se sprijine.