Tot ce nu ți s-a zis despre scandalul WhatsApp care a făcut milioane de oameni să-l urască

Ce an nebun, nu-i așa? Pe cât de util și intens folosit a fost internetul în 2020, prin toate serviciile sale digitale, pe atât e de controversat. Ba că Donald Trump e dat afară de pe platforme ca Facebook și Twitter, ba că WhatsApp se trezește că are și concurență.

Trump e însă deja „fostul președinte”, așa că WhatsApp e mai important. Toată nebunia a început în prima săptămână din ianuarie cu un pop-up în aplicație care îți explica noile reguli ale platformei. Dacă nu le-ai fi acceptat, din 8 februarie accesul ți-ar fi fost tăiat. Din fericire, Uniunea Europeană și Marea Britanie au legi ceva mai stricte pentru protecția datelor. Din nefericire, platforma are peste două miliarde de utilizatori la nivel global.

Mesajul nu era însă atât de complicat sau vreo noutate. Până în acel moment, WhatsApp deja făcea schimb de următoarele date cu Facebook: număr de telefon și alte elemente de identificare (cum ar fi numele), informații despre telefon (producător, model, operator etc.), locație (luată prin IP) și tranzacții financiare. Acestea nu erau însă colectate de la utilizatori din UE și alte câteva țări mai stricte.

WhatsApp anunța de fapt că Facebook va avea acces la conversații pe care tu, ca utilizator, le-ai schimba cu diverse business-uri (în special magazine online). Implicit, schimbul ăsta ar duce la reclame mult mai targetate pe Facebook sau Instagram, care să te ducă pe WhatsApp și viceversa, după cum și compania explică într-un articol pe blog. Da, schimb de date ca organizația mamă să facă și mai mulți bani. Sigur, poți să nu vorbești cu nicio companie pe WhatsApp și totul să fie în regulă; până la următorul foc de paie. 

Totodată, WhatsApp promite ceva: criptarea conversațiilor. În esență, doar tu și interlocutorul aveți acces la mesaj. Nu poate fi interceptat de alții și nici citit de WhatsApp sau Facebook. Doar că, odată cu mesajul din ianuarie, situația a fost confuză și a pornit ceea ce poate rămâne în istoria aplicației drept „Marea Migrație”. Glumesc, n-a plecat cu adevărat nimeni relevant de pe platformă, a fost un moment de show off și de prospectat piața pentru alternative.

Pe scurt, WhatsApp și Facebook au făcut o „alba-neagra”. În loc de 8 februarie, a mutat data pe 15 mai. Lucrurile rămân la fel, face schimb de aceleași date pentru business-uri, doar că are o speranță: lumea va uita până în mai. 

Cine se bucură sunt oamenii care au Telegram și Signal, aplicațiile care s-au remarcat drept alternative. Cifre decisive nu există, există estimări, iar Signal susține că a avut probleme imense în plin exod. În astea trei săptămâni, Signal ar fi câștigat circa 7,5 milioane de utilizatori, în timp ce Telegram a obținut vreo 25 de milioane (și așa a ajuns la 500 de milioane, cum s-a lăudat pe Twitter). Totodată, WhatsApp a scăzut destul de serios din clasamentele celor mai descărcate aplicații din App Store, pentru iPhone, și Play Store, pentru Android.

În februarie 2020, WhatsApp a spus că are peste două miliarde de utilizatori. Dat fiind că poți face cont doar cu numărul de telefon, e probabil ca cei cu două (sau mai multe) numere să fie minoritari. Cât înseamnă câștigul Signal și Telegram din treaba asta? Voi presupune că cifrele de mai sus sunt utilizatori care au renunțat complet la WhatsApp și avem așa: Signal a „luat” 0,375% și Telegram 1,25%. Nu chiar o picătură în ocean, ci mai degrabă o găleată cu apă într-o piscină. 

Pe de o parte, a părut un scandal monstru, pentru că lumea urăște Facebook. O bună parte din presa și populația britanică o urăște din cauza Brexit. De partea cealaltă, în Statele Unite ale Americii, ura vine din victoria lui Trump din 2016. Astfel, discursul în engleză a fost condus de două surse de ură. În România a fost, așa, mai mult să ne băgăm și noi în seamă. 

În tot contextul e însă o țară crucială pentru Facebook și WhatsApp: India. Sunt circa 450 de milioane de utilizatori deja, iar YouTube și WhatsApp concurează să ajungă prima la jumătate de miliard în țara văzută drept vacă de muls: populație mare și traiectorie optimistă de dezvoltare. Tocmai de aceea, gălăgia a fost mare în India, unde WhatsApp a plătit reclame în ziar. Da, în ziar. Da, reclamă plătită tocmai de către o divizie a companiei care a distrus presa. Ironic, nu-i așa?

Totodată, până și ministrul Comunicațiilor din India a spus că nu-i frumos ce vrea să facă WhatsApp și a tras un „semnal de alarmă” sforăitor cum doar politicienii știu să tragă. Și a înțeles și el din situația asta cam cât înțelege din tehnologie orice unchi un pic ciupit cu caisată. Altceva e îngrijorător: Turcia care susține că investighează astfel de practici, pentru că sunt inacceptabile. Și ironia asta e frumoasă: regimuri cvasi-dictatoriale care apără drepturile cetățenilor. 

Spre finalul vieții, Umberto Eco a zis să fie și el furnizor de citate pentru Facebook și l-a dat pe următorul: „Social media a dat legiunilor de idioți dreptul de-a vorbi ceea ce înainte vorbeau doar la bar după un pahar cu vin [...], dar acum au același drept la exprimare ca un câștigător de Nobel”. Consider c-a greșit cu vorbele astea. Oamenii erau deja idioți, ei se exprimau, rețelele sociale doar îi amplifică. Social media e mai degrabă o cameră imensă cu ecou decât o tribună. Și toți suntem idioți la un moment dat sau poate chiar constant. Doar că unii dintre noi se (mai și) abțin, alții dimpotrivă.

Mai grav e că hala imensă e împărțită în cămăruțe unde fiecare își amplifică ura și credințele. Asta era o teamă încă de la începutul pandemiei, când toate platformele sociale au spus că vor lupta cu dezinformarea. Într-un mod evident, au luptat cu aceeași determinare pe care o ai și tu să bagi overtime la job. Și teama mai nuanță e că grupurile (unde intră și cele din WhatsApp sau Messenger, și nu numai) sunt steroizi pentru conspirații. Nu s-a schimbat nimic. WhatsApp a mai limitat felul în care dai mai departe un mesaj, dar conspirațiile sunt în floare. 

În ceea ce privește decăderea WhatsApp, care nu se întâmplă, a rezumat-o cel mai bine Amir Ghodrati, șef la firma de analiză App Annie: „Astfel de schimbări în peisajul platformelor de chat sau rețelelor sociale nu-s neobișnuite. Dată fiind natura lor și că se bazează pe comunicarea cu alții, creșterea lor se poate derula, uneori, foarte rapid, pe baza evenimentelor curente”.

Încă de când Edward Snowden, fostul angajat NSA, a recomandat Signal, a crescut ușor-ușor interesul pentru aplicații de chat criptate. Așa au crescut Telegram, Signal, parțial și iMessage și o mulțime de alte platforme folosite în scopuri mai mult sau mai puțin nobile. Între timp, și DuckDuckGo, alternativa mai curată la Google, se bucură de-o popularitate însemnată. Ba chiar și Threema, aplicație făcută în Elveția, începe să se remarce.

Acum c-am lămurit lucrurile astea, să vezi ceva interesant despre Facebook. Compania a sesizat tendința, în caz că nu părea. Andrew Bosworth, vicepreședinte Facebook, a transmis un memo în decembrie 2020 în care a zis-o direct: „Felul în care am acționat până acum nu mai e cel mai bun mod pentru cei care ne folosesc produsele”. El a avut și un titlu impresionant: „Marea schimbare”. Într-o notă ulterioară a venit și cu fraza mai importantă: „[În loc să adaptăm produsele] vom porni de la prezumția că nu mai putem colecta, folosi sau stoca date [personale]. E provocarea noastră să demonstrăm de ce anumite date sunt importante pentru ca produsul să fie util.”

Decizia n-a venit chiar din senin. În 2020, dacă ți-a scăpat, Apple a lansat sistemul de operare iOS 14 pentru telefoane și odată cu versiunea asta forțează aplicațiile să-ți arate că vor să colecteze tot felul de date, iar tu poți accepta dacă le lași sau nu. Iar dacă dezvoltatorii aplicațiilor nu se conformează, li se taie accesul. Inițial, Facebook a protestat și-a recurs chiar și la reclame în ziare. Apoi, la început de an, a acceptat schimbarea. Posibil să vedem așa ceva și pe Android curând. 

Suntem, fără îndoială, într-o nouă etapă în care atât țările (cum au făcut UE cu GDPR și Marea Britanie separat), cât și alte companii încearcă să protejeze sau să vândă intimitatea online. UE pregătește chiar și-o amendă pentru WhatsApp: 50 de milioane de euro, că ar fi încălcat regulile pentru protecția datelor. Posibil să reținem perioada asta drept una de maturizare, iar în centrul atenției sunt două companii: Facebook și Google. Cea dintâi deja s-a dat cu capul de pereți până la sânge. Cea de-a doua controlează cel mai popular sistem de operare de pe telefoane, așa că are un spațiu imens de manevră.

Scandalul WhatsApp n-a făcut decât să-i trezească încă un pic pe oameni. Ironia e că mesajul distribuit pe rețelele sociale a fost unul denaturat și în mare parte fals. Dar rețelele sociale au amplificat dezinformarea în cursa pentru bani, iar acum se întoarce și împotriva lor, semn că minciuna n-are mamă, n-are tată.

Nu știu cu ce ne vom alege după toate astea, dar sper la rețele sociale ceva mai utile în care să nu ne mai certăm ca chiorii. 

Cert e însă că WhatsApp nu dispare încă, deoarece are două mari atuuri: baza imensă de utilizatori și faptul că tu ai oameni cu care ești conectat prin așa ceva. Astea sunt , de fapt, și avantajele Facebook, dar și ale Google. 

Există alternative, cum am văzut, dar nu e vorba doar despre ce alegi tu, ci cu cine poți ține legătura acolo. Dacă te ajută, folosește Signal. Doar nu face o greșeală des întâlnită: să te comporți de parcă ai fi un războinic contra Big Tech, că nu așa se joacă meciul ăsta și nu-i pasă nimănui că închizi contul de Facebook sau că renunți la WhatsApp. Mai ales când o faci doar să revii mai târziu.