De ce Grindr e un grajd comunal pentru tipii gay din România și cum am ajuns să vreau telefon fix

Când am ajuns prima dată în Laboratory, un club din Berlin male only unde se face sex, mi-am imaginat că marea copulare se întâmplă, totuși, într-un colț mic și întunecat, așa cum am învățat la grădinița de gay, nu în văzul tuturor. Ei bine, am greșit. 

Am stat acolo vreo jumătate de oră, am admirat și am plecat. Nu e pentru mine, clar. Pentru alții, evident că e, și nu-i nicio problemă cu asta. Din păcate, asta se întâmplă și pe Grindr, cea mai populară aplicație de dating gay, unde am de multe ori aceeași senzație ca la Laboratory – că suntem la grajd și ducem vaca la montă. 

Dacă în club există totuși posibilitatea unei conexiuni minimale, un dialog chiar și din priviri, pe aplicațiile online te simți ca la piața de sex: „Cât e kilu’, maică, ia zi?”. Penisuri, cururi și coaie en gros și en detail te așteaptă, la doar 750 de metri distanță.

Sigur că am avut și conexiuni okay pe Grindr, fie ele doar și pentru sex sau amiciții, însă astea sunt foarte rare. În cei 15 ani de când stau pe aplicații de dating, două dintre cele patru relații ale mele au început pe Grindr, deci poți să faci și singur calculele. 

La final, investiția de timp și energie nu prea a meritat. Una dintre probleme e că bărbații de pe Grindr, PlanetRomeo sau chiar Tinder au o imaginație conversațională online destul de limitată. Uite care sunt cele mai frecvente interacțiuni pe care le ai ca tip gay pe aplicațiile de dating.

Am prostul obicei de a cere imagini clare cu fața, să văd și eu cu cine vorbesc. Când am făcut asta ultima dată pe Grindr am primit imediat block. Aia e, s-a mai dus un potențial soț. Asta m-a făcut să întru în mintea lui Carrie Bradshaw și să mă întreb: „Oare a venit timpul să declarăm moartea aplicațiilor online de dating sau pur și simplu ăștia suntem – niște vaci la montă?” 

Sigur, înțeleg foarte bine nevoia de sex, dar știi ce, în ciuda clișeelor și abundenței de mesaje sexualizante din aplicații, persoanele gay nu fac atât de mult sex. Cel puțin cei pe care-i știu eu. Da, toată lumea e horny, însă după o minimă conversație.

Mi se pare că lumea gay e pur și simplu scârbită, lipsită de răbdare, dar și de orice formă de atenție minimală asupra unei conversații de bază. 90 la sută dintre conversații sunt seci, total neatrăgătoare, repetitive și fără niciun interes real pentru ceva, orice. Culmea, majoritatea gaylor se plânge de asta, însă toți se comportă la fel, în timp ce dau vina pe celălalt.

O s-o zic pe aia dreaptă – aplicații ca Grindr nu ajută deloc, ba chiar scot ce-i mai rău din natura umană. Profilurile anonime, fără poză, sau care prezintă doar busturi cu pătrățele, te invită să tratezi omul de la capătul celălalt al firului că o simplă bucată de penis și cur, de care să te ții în timp ce faci sex.

Bărbații de pe Grindr caută și au o nevoie mai mult sau mai puțin conștientă de spații reale de socializare, de care Bucureștiul duce lipsă. Din spatele micului ecran negru, toată lumea vrea același lucru – o conexiune, de orice fel, însă foarte puțini o și obțin. Horny după intimitate, sub orice formă ar fi servită ea.

Mulți dintre bărbații gay, bisexuali sau binecunoscuții „heterosexuali” cu neveste și copii pe-acasă, dar care mai bagă ocazional botul la castravete, cunosc prea bine acest dialog. Un soi de telegramă, care se termină într-un ton de ocupat într-un final.

Dacă ghosting-ul în viața reală e des întâlnit, pe aplicațiile gay e atât de normalizat încât e regula jocului. Sigur, în cele mai multe cazuri nu e nimic personal, la fel cum nu e nici în viața reală. Pur și simplu, apar altele: apare viața, apare curierul, apare iubitul care nu știe că ești pe Grindr, apare maică-ta care abia așteaptă să te însori și tu la casa ta. 

Digitalizarea interacțiunilor a ajuns să fie mai degrabă un blestem, decât o binecuvântare – atât de multe opțiuni și atât de puține interacțiuni.

De câte ori citesc asta pe vreun profil, îmi răsună în cap melodia celor de la Modern Talking, care mai zice și „Your love is like a thunder”. În cazul de față însă, nu e vorba de love, cu atât mai puțin de vreun tunet, ci mai degrabă de o grindină parșivă fix în mijlocul curții, care îți face grădina mentală praf. 

E plin Grindr de oameni care confundă ideea de atractivitate cu măgăria, stereotipizarea și discriminarea. Toate lumea are un gen de persoană de care se simte atras – nicio problemă aici –, doar că acestor oameni pur și simplu nu le pasă. Poate că și asta e o formă de bullying și de marginalizare. O viață trăită astfel nu conduce decât tot la perpetuarea acestor mizerii. 

În toată lumea, Grindr are peste 11 milioane de utilizatori, deci poți să spui că a influențat decisiv piața de dating – mirajul sexului la două click-uri distanță e greu de ignorat. Din păcate, app-urile de genul pot fi în același timp și o hazna care-ți amplifică anxietatea și depresia, mult mai prevalente în comunitatea LGBT.

Asta o spune și Jack Turban, un psihiatru gay specializat pe studii de gen și sexualitate, care a vrut să afle mai multe despre impactul pe care aplicațiile de dating pentru persoane gay l-au avut asupra sănătății mintale.

„Utilizatorii pe care i-am intervievat mi-au spus că, atunci când și-au închis telefoanele și au reflectat la conversațiile superficiale și la fotografiile sexual explicite pe care le-au trimis, s-au simțit mai deprimați, mai anxioși și chiar mai izolați. Unii experimentează o vinovăție copleșitoare după o întâlnire sexuală în care nimeni nu spune nimic. După orgasm, partenerul poate ieși pe ușă cu puțin mai mult decât un «mulțumesc»”, subliniază psihiatrul.

Evident, problemele astea nu sunt create de Grindr, ci doar amplificate. În plus, dacă abuzezi de el, poți ajunge să dezvolți o adicție similară cu cea a dependenților de droguri, pentru că genul de gratificare pe care ți-o oferă e extrem de similar.

Ce trebuie să știi e că emoțiile negative n-o să dispară pe Grindr, ci doar vei amâna gestionarea lor. Singurul sfat pe care îl am e să mergi la psihoterapie. E bună pentru toată lumea și printre puținele soluții de la care putem spera o schimbare atât în noi, cât și în comunitate.