Tinerii care aleg să fie sterilizați la 20 de ani și să rămână fără copii toată viața

Katelin din Philadelphia este absolut convinsă că nu-și dorește copii. În niciun caz și sub nicio formă. „Sincer, mie nu-mi plac copiii, sunt plin de bacterii, scârboși și enervanți", explică tipa de 19 ani. Ceea ce nu-i departe de adevăr: oamenii sub cinci ani sunt dezordonați și imprevizibili, deși există mulți adulți care nu trec de stadiul ăsta.

Ce e special la Katelin este faptul că e atât de sigură că nu vrea copii, încât se gândește la sterilizare. Procedura asta nu e deloc ușoară: implică blocarea trompelor uterine, ceea ce previne sperma să ajungă la ovule. În Marea Britanie se poate face în cadrul asigurării medicale, cu un anestezic local, dar cel mai important aspect este faptul că e o procedură permanentă (sau cel puțin foarte dificilă de inversat).

Unii spun că asta e o opțiune extremistă pentru o persoană atât de tânără, dar Katelin nu ezită. „Sunt suficient de mare încât să votez, să joc la lotto și să fiu condamnată la închisoare, deci de ce nu pot să decid singură dacă nu vreau copii?", întreabă ea. E un argument bun și nu e singura care simte așa: există din ce în ce mai multe persoane care-și alterează permanent fertilitatea. Acest fenomen, cunoscut ca „mișcarea fără copii", este subiectul unui nou documentar de la BBC, Young and Sterile: My Choice, care explorează de ce adolescenții și tinerii de 20 de ani militează pentru sterilitate, deși nu au avut niciodată copii.

În prezent, una din cinci femei britanice nu va avea copii vreodată, rată care a crescut constant din anii '70, pe când raportul era de una din zece femei. Iar numărul de vasectomii care a ajuns la aproape două treimi în ultimul deceniu denotă că și bărbații îmbrățișează o viață fără copii. De exemplu, Paul Pritchard de 29 de ani a făcut o operație de vasectomie, care a fost filmată live în documentar. „Nu m-am gândit la rolul meu ca tată", explică el. „Planurile mele pe termen lung nu au implicat niciodată copii."

„Poate o să sune un pic cam grafic, dar singurul lucru neobișnuit acum e faptul că acum am două conducte de spermă și patru zone sensibile (în loc de două). Alte probleme pe termen lung nu am avut și am fost capabil să fac sex după operație. Totul funcționează perfect normal."

Oamenii care aleg să se sterilizeze fac asta din multe motive, nu doar ca să nu se trezească cu un copil pe nepusă masă. Genetica e un factor cheie. Katelin are probleme de sănătate mintală și un defect cardiac serios, pe care nu vrea să-l dea mai departe (pe lângă faptul că preferă să aibă „vaginul nealterat."). Și Pritchard a suferit toată viața de depresie și diabet de tip I: „Ar fi crud din partea mea să forțez un copil să sufere la fel ca mine", spune el.

Pentru Andie de 28 de ani, care alege să nu se identifice cu un anumit gen sexual (și folosește un pronume la plural), alegerea provine din ceva mai profund: „Mama mea a fost o persoană foarte violentă și am fost respinși de ea la o vârstă fragedă", spune Andie. „Mi-e frică să am copii și să mă transform în ea, pentru că sentimentul de maternitate a fost unul destul de chinuitor pentru noi. Nu aș vrea să am copii care să treacă prin aceeași experiență."

Andie a trecut prin procedura de sterilizare anul trecut și e cea mai bună decizie pe care a luat-o. „Mi-a îmbunătățit considerabil sănătatea mintală și disforia corporală. Nimeni nu oprește oamenii din a avea copii, deci de ce ai opri pe cineva din a nu face copii?"

Dar cel mai dificil e să găsești un doctor care să facă procedura asta. A durat 11 ani până când sistemul național de sănătate a aprobat cererea lui Pritchard. Ca bărbat la 20 de ani, el este considerat suficient de în vârstă încât să aibă câți copii vrea el, fără să se consulte cu cineva înainte. Dar dacă le spui că tu chiar nu vrei să faci copii niciodată, intri într-o lume respinsă și înfrântă de metode contraceptive pe termen lung, o varietate de tablete, injecții și device-uri, doar ca să ajungi la același rezultat.

„Primul meu doctor, care acum s-a pensionat, mi-a spus mai multe baliverne și statistici inventate despre cum 90% din oamenii care urmează o procedură de vasectomie ajung să regrete", explică Pritchard. „Practic, îmi spui că nu mă poți lua în serios, doar pentru că am 18 ani."

Există multe preconcepții despre decizia de a nu avea copii, dar femeile sunt și mai defavorizate. Desigur că există o presiune socială, dar dacă femeia nu are niciun fel de instinct maternal? Pentru unii, pare ceva prea exagerat, ciudat, crud și de-a dreptul egoist. Pentru Andie, care s-a născut femeie, alți oamenii au avut o părere la fel de puternică ca a lor. „Oamenii mă judecă", explică ei. „Când m-am întors în spital pentru ceva ce nu avea legătură cu procedura mea, doctorițele mi-au făcut morală legat de ceva care deja se întâmplase."

Andie consideră că această opoziție este un simptom al rolurilor predefinite ale sexelor. „Ideea asta că femeile trebuie să se așeze la casa lor, să se mărite și să facă copii, e doar o chestiune morală, nu? Scopul vieții nu e doar reproducerea. Pentru mine se rezumă la ideea asta patriarhală, că sexul este binar și trebuie să te supui unui set de roluri. Eu sunt împotriva asta."

Ideea de a fi părinte nu este complet exclusă din viața lui Andie, deoarece cum ei au exprimat pe scurt: „există și alte modalități să ai copii, care nu implică să împingi fetusul prin uterul tău." Andie menționează adopția sau ideea de co-părinte, unde doi sau mai mulți oameni se aliază cu scopul unic de a avea un copil. Pentru Pritchard nu există îndoială: „Până la urmă, prefer să mor cu regretul că nu am avut copii, decât să am copii și să-mi pară rău", spune el. Deși Katelin nu trebuie să-și facă griji în privința contracepției până la următorul schimb al dispozitivului intrauterin (odată la patru ani), ea este complet convinsă că o să treacă prin procedura asta. „Pur și simplu nu am un instinct maternal."

Ce ar putea să le spună ei oamenilor care-i consideră prea tineri la 19, chiar și la 29 de ani, pentru a lua o decizie atât de vehementă? Poate asta e o alegere de viață narcisistă, concepută să fenteze viața de adult?

Katelin nu este deloc de acord cu asta: „Eu vreau să petrec timp singură, cu partenerul meu, să călătoresc și să cheltui bani pe luxul personal. Nu cred că e vreo ceva greșit în asta", spune ea. „Generația mea trăiește într-o lume dezafectată. Provenim din familii destrămate și suntem bolnavi fizic și psihic. Mulți dintre noi pur și simplu nu vrem să ne reproducem și nu rănesc pe nimeni cu decizia mea personală."