La protestul pentru Parcul IOR am înțeles de ce să nu punem drujba pe tot ce-i verde în București

Nu-i vreun secret că București o duce rău când vine vorba de spații verzi. Conform datelor din Cadastrul Spațiilor Verzi, întocmit în 2011, fiecare locuitor al Capitalei ar avea 23 de metri pătrați de spațiu verde. Rapoarte mai recente susțin că ar fi vorba, de fapt, de sub zece metri pătrați pe cap de locuitor. 

Ca să-ți faci o idee, Uniunea Europeană recomandă peste 26 de metri, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății peste 50. Dar nu trebuie să-ți explic eu că trăiești într-un oraș sufocat de betoane.

Ți-am povestit toate astea ca să-nțelegi mai bine ce impact major ar avea schimbările care se pregătesc pentru parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR). Pe scurt, situația e cam așa: în 2005, o bucată de 12 hectare din parc a fost retrocedată de Adriean Videanu, Primarul General de atunci. Primăria Sectorului 3 a intentat proces, dar l-a pierdut definitiv.

Între timp, vegetația din zona retrocedată a început să fie distrusă sistematic. Doar din ianuarie 2022 și până la sfârșitul lui august 2022 au avut loc cinci incendii. Pe lângă asta, copacii au fost tăiați și otrăviți, iar jurnaliștii de la PressOne spun că au intrat în posesia unei înregistrări audio în care noii chiriași ai zonei recunosc că au tăiat din vegetație. De ce? Pentru că pe terenul de 12 hectare ar urma să se construiască un parc de distracții.

Zona de tampon dinspre strada Liviu Rebreanu, unde era o adevărată pădure, practic acum nu mai există. Autoritățile au constatat dezastrul în stilul caracteristic: au dat amenzi de o sută de lei pentru fiecare copac tăiat și apoi s-au întors la alte treburi mai importante.

Amenzile ar fi putut să fie mai mari în baza legii 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților. Numai că legea se referă la spațiile verzi din domeniul public. După cum îți spuneam, Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv, în 2022, procesul în care a contestat titlul de proprietate.

În caz că te-ntrebai ce are de zis Nicușor Dan despre toate asta, Primarul General a declarat că a cerut juriștilor să verifice cât de legală a fost retrocedarea din 2005, iar „dacă în urma acestei analize se va stabili că decizia retrocedării a fost corectă, vom face demersurile necesare pentru a expropria acest teren”.

Dezastrul ecologic din partea retrocedată a Parcului IOR nu ar fi decât unul dintre recentele episoade în care Capitala României își pierde, cu bună știință, hectare de spațiu verde. Numai anul trecut 49 de copaci din Parcul Grozăvești au fost puși la pământ. La fel s-a întâmplat și cu 24 de copaci din Parcul Codrii Neamțului din Sectorul 3 și cu 157 de arbori defrișați fără aviz pe strada Fabrica de Glucoză. 

Locuitorii din Sectorul 3 s-au săturat să vadă cum are loc un dezastru sub ochii lor, așa că au înființat Grupul de Inițiativă Civică IOR - Titan, prin care să atragă atenția asupra unei probleme de mediu care pentru mulți dintre ei e și foarte personală. Unii au crescut, practic, odată cu parcul, așa că nu vor ca „plămânii” cartierului să fie ciuntiți și folosiți în scopuri comerciale. 

Pe 25 martie, într-o sâmbătă caldă de martie, grupul a chemat oamenii la un protest pașnic, unde peste o mie de cetățeni au scandat „Nu cedăm Parcul IOR”, „Stop ecocidului”, „Vrem parc, nu betoane”, „IOR e parcul meu, să rămână parc mereu”. 

Am fost și eu să iau pulsul oamenilor la firul ierbii și de lângă cioatele arborilor tăiați ilegal și i-am întrebat ce cred că mai poate fi făcut în această chestiune care ține și de mediu, dar și de viețile lor. 

VICE: De ce trebuie parcul IOR salvat și întregit? 
Diana: Avem foarte puține parcuri în București. Zona asta pe care o numim tradițional cartierul Titan e lipsită de parcuri. Culmea ar fi ca o suprafață atât de mare, de 12 hectare, să fie măcelărită și transformată în Dumnezeu știe ce. 

În primul rând, e nevoie de spațiu verde într-un oraș mare. În al doilea rând, zona asta a fost mereu parc. Mulți dintre cei prezenți la protest trăiesc aici de mulți ani, au amintiri cu parcul, și-au crescut copiii aici. Mă număr printre copiii care au crescut în Parcul IOR, așa că pentru mine ce se întâmplă nu e doar o problemă de mediu, ci și una personală. Este și parcul meu. 

E nevoie cu adevărat de un parc de distracție pe această bucată de parc?Ideea asta este doar un praf în ochi. Am mai văzut și în alte locuri această strategie, inclusiv cu clădiri monument istoric. După ce sunt lăsate să se degradeze, se trece la exploatarea terenului. 

În cazul nostru, parcul e lăsat deliberat să se degradeze. Ba mai mult, se dă o mână de ajutor prin otrăvirea copacilor. Pe urmă cineva iese și spune „Ia, uite ce mizerie s-a adunat în acea zonă! Trebuie să facem curat”. Soluția, în cele din urmă, e să se facă blocuri de locuințe. Nu vom accepta asta. Știu oameni care vin din zona Piața Unirii să se plimbe și să se bucure de IOR. 

Care e soluția salvatoare: să se implice cetățenii și mai mult sau să intervină autoritățile așa cum trebuie? 
Pentru mine, e clar că autoritățile trebuie să intervină mai mult, dar când nu sunt suficient de prompte în acțiune sau când fac abuzuri, atunci cetățeanul trebuie să se folosească de toate mijloacele sale de protest și să spună ferm un „Nu, acest lucru nu se poate întâmpla”. 

Până la urmă, autoritățile unei țări există pentru că noi, cetățenii, am ales direct sau indirect niște oameni. În democrație, autoritățile răspund cetățeanului și în fața legii. 

De ce este inițiativa asta importantă pentru Parcul IOR?
Cristian: Pentru că aici, în zona retrocedată, avem jumătate din vegetația Parcului IOR, de fapt. E foarte important pentru noi ca legea să fie respectată, chiar dacă zona a intrat pe mâna unui proprietar. IOR trebuie salvat și întregit. 

E nevoie cu adevărat de un parc de distracție pe această bucată de parc?Realizarea unui parc de distracții pe bucata asta de parc ar fi ceva absurd – oamenii au nevoie de natură, nu de și mai mult beton. E important să se țină cont de dorințele și de prioritățile lor. 

Cine trebuie să se implice mai mult în astfel de situații, autoritățile sau cetățenii?
Eu cred că cea mai mare problemă este că a trebuit noi, cetățenii, să instituim un grup de inițiativă civică. Statul ar fi trebuit să aibă aceste priorități, să protejeze natura și interesele cetățenilor. Din fericire, cu mult efort din partea unor cetățeni simpli ca noi, am reușit să adunăm incredibil de multă lume în același loc pentru a ne face opinia cunoscută și pentru a specifica clar ce vrem. Ne bucurăm că oamenii au un asemenea simț civic. Soluția salvării stă, din păcate, dar din fericire, tot în oameni. 

De ce ați venit la protest și de ce credeți că Parcul IOR trebuie salvat?
Iulia: Parcul IOR e întotdeauna plin de oameni, e un spațiu viu de care lumea se folosește în mod fain. Mi se pare greșit să răpești asta oamenilor, să le iei parcul fără să le dai alternative. Nu suntem din zonă, dar am mai fost în Parcul IOR pentru că e accesibil. Văd oameni care vin aici din toate părțile. 

E nevoie cu adevărat de un parc de distracție pe această bucată de parc?
Iulia: Mie, personal, mi-ar părea super aiurea dacă s-ar construi un parc de distracții. Ar însemna comercializarea unui spațiu public de care ar trebui să se bucure toată lumea. E nevoie doar de un spațiu accesibil tuturor, de care comunitatea să se bucure. Dacă parcul e transformat într-un spațiu de consum atunci e total greșit. 

Robert: Ideea asta pare outrageous. După ce că avem orașul împânzit de păcănele și de alte chestii de prost gust, asta mai lipsea – să îngrădești, practic, un bun care trebuie să fie public și să-ți scoți niște bani din asta. Pentru că why the fuck not? E pe sistemul parcuri și cumetrii. 

Care e soluția salvatoare: să se implice cetățenii și mai mult sau să intervină autoritățile așa cum trebuie?
Robert: Și comunitatea și societatea civilă trebuie să se implice, dar și autoritățile trebuie să ne ofere un cadru coerent în care să conviețuim. E ca în piesa aia de la Zale, își vor da seama că nu pot mânca bani. 

Ați fost destul de vocal la protest. Ce vă leagă de Parcul IOR? 
Cristian: Stau în zonă, în Sectorul 3. N-am copilărit aici, dar țin minte și acum că pe 13 martie 1992 am venit cu tata aici. Eram student și m-am mirat când am văzut în parc atâta verdeață. De-atunci mi-a picat cu tronc parcul ăsta, vin aici săptămânal, fac plimbări, fac mișcare. Mă doare sufletul când văd copacii tăiați și tot ce s-a întâmplat în zonă. 

De ce trebuie parcul IOR salvat și întregit?
Pentru că logica, economia, anatomia și esteticul zonei ne spun lucrul ăsta. Știm deja că în București e o problemă mare cu suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor. Totodată, există o incidență mare a bolilor pulmonare. Această zonă, de 55 de ani, este parc. Știm că înainte de 1967-1968 au fost aici niște grădini. Nu suntem noi obligați să stabilim ce și cum. Instanța trebuie să stabilească. Dar aici, oamenii au crescut odată cu parcul. Aici a crescut mama mea, acum vine în parc și fiica ei, care are la rândul ei o fată. Sunt minimum trei generații care au crescut cu parcul. Oamenii ăștia vor ca parcul să rămână parc. 

În plus, s-ar distruge și esteticul zonei. Privit de deasupra, parcul, cu aceste două laturi despărțite de șosea, arată ca plămânii. Plămânii verzi ai sectorului, ai orașului. Trebuie să rămână așa. Știm că e nevoie și de un lac, de o zonă de protecție unde stau păsările. 

Nu suntem împotriva dezvoltării, împotriva legii, dar există modalități legale de a face lucrurile. În lege se vorbește oricum de interesul public și de modalități prin care interesul public să fie apărat. 

E nevoie cu adevărat de un parc de distracție pe această bucată de parc?Nu sunt împotriva parcurilor de distracții, dar aici e o idee proastă. Un astfel de parc ar strica ecosistemul din zonă, ar reduce suprafața spațiului verde, ar îngrămădi parcul și mai mult. Duminica, uneori, nu ai pe unde să treci în parc. 

Autoritățile, indiferent de culoarea politică, trebuie să se pună la aceeași masă și să găsească soluțiile legale și posibile pentru parc. Să-l răscumpere, dacă e cazul. Sau să se schimbe titlu de proprietate. 

Care e soluția salvatoare: să se implice cetățenii și mai mult sau să intervină autoritățile așa cum trebuie? 
Cetățenii s-au implicat, și-au făcut vocea auzită, iar acum autoritățile trebuie să își facă datoria. Mulți dintre cei prezenți la protest am participat la o discuție pe tema asta în 2013. A venit primarul, ne-a promis ceva, am strâns semnături, am discutat. „Stați liniștiți că se rezolvă”, ni s-a zis. Uitați acum ce se rezolvă. 

De-asta suntem disperați și supărați. O să fie nevoie de ani de zile ca parcul să fie reînverzit. Un copac nu ajunge să înflorească și să dea roade în doi–trei ani. Trebuie să reconstruim. Soluția este ca autoritățile publice să țină cont de interesul cetățenilor, de interesul legal. Și să aplice legea. 

De ce trebuie parcul IOR salvat și întregit? 
Mariana: Când am venit pentru prima dată în Sectorul 3 am venit în IOR. Nu pentru altceva. Auzisem că e cel mai mare și mai frumos parc. Și așa a fost. Am fost uimită de ce am văzut. O mare pădure în mijlocul orașului. Fix în zona retrocedată m-am plimbat. Simți căldura acum? Acum 20 de ani, când am venit eu aici, trebuia să îți pui o geacă pe tine, așa răcoare era în zona sălbatică. 

E nevoie cu adevărat de un parc de distracție pe această bucată de parc?Între blocuri nu se face parc de distracții. În plus, ar fi bine să ne uităm la exemplul unora mai deștepți ca noi. Uite, în Berlin nu găsești în niciun parc vreo tiribombă, ca la noi. E totul verde. Aleile nu sunt pavate ca la noi. Sunt bătătorite de oameni. Acolo, dacă vrei natură te umpli puțin de noroi. 

Ce fel de oameni sunt cei care otrăvesc copacii din parc? 
Copiii mei, care au cinci ani, m-au întrebat „Cine a tăiat, mami, copacii?”. Adică un copil a văzut dezastrul, dar un polițist local care trece pe aici se face că nu vede. Sentimentul meu e că, din păcate, în 50 de ani aici nu va mai fi un petic de iarbă, cu atât mai puțin copaci, dacă se continuă în ritmul ăsta. 

Cine ar trebui să se implice mai mult, cetățenii sau autoritățile?
Cetățenii, clar! Dacă autoritățile și-ar da seama că, la bază, sunt și cetățeni, poate am simți mai mult că opinia noastră contează. Balanța asta nu se va echilibra decât dacă... nu știu, avem nevoie de un extraterestru aici. Eu, care nu sunt credincioasă, aș apela și la BOR numai să facă ceva.