Bullying în numele Domnului făcut de habotnici români ca să dea jos o expoziție de pictură

Poate ai observat că în ultima vreme dreptul la liberă exprimare în țara asta e din ce în ce mai greu de exercitat. După ce Primăria Capitalei le-a pus gând rău organizatorilor marșului Pride, acum a venit rândul artiștilor să simtă pe pielea lor ce înseamnă cenzura. Evident, tot din partea unei instituții publice, la presiunea și cu concursul larg al sutanelor preoțești.

Treaba stă în felul următor. La finalul lui iulie, la Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia, au fost expuse mai multe picturi contemporane ale artistului Genu Berlo. Evenimentul a fost anunțat încă din 21 iulie, chiar pe site-ul instituției; perioada de desfășurare era între 24 iulie (vernisaj) și 11 septembrie. Sub denumirea Time Rush, expoziția conținea o serie de nuduri și o un tablou în care Sfânta Treime e pictată întoarsă. Nimic deosebit până aici. În multe muzee și galerii artiștii expun zilnic interpretările proprii ale diferitelor simbolistici, inclusiv cele religioase.

Doar că la Palatul de la Mogoșoaia câțiva angajați s-au simțit lezați de interpretările artistice ale lui Berlo și au cerut ca operele acestuia să fie date jos imediat, după cum a semnalat Ana Negoiță, curatoare în cadrul instituției și cea care s-a ocupat de acest proiect, într-o postare pe Facebook pe 2 august. „În primele zile, toate bune și frumoase. Până ce a observat picturile șefa de secție Mădălina Mirea, care mi-a spus că lucrarea cu Sfânta Treime trebuie dată jos pe motiv că jignește creștinii ortodocși practicanți”, a explicat Ana, într-o conversație telefonică, pentru VICE. „Eu i-am spus că nu scot nicio lucrare până nu-mi dă în scris.”

În scris a venit o notă de serviciu semnată de Dinu și prezentată acum de G4Media în care susține că „reprezentarea artistului contemporan Genu Berlo, nu-și poate afla locul în spațiul expozițional” și cere depanotarea lucrării – până pe 23 iulie, ora 15. Astfel, lucrarea n-a mai ajuns în expoziția finală. 

Dacă presiunile din partea șefilor și colegilor Anei cu viziuni conservatoare nu erau de ajuns, în toată chestiunea asta s-au amestecat și doi popi. Mai exact Ion Vrăjitoru și Claudiu Vrabie de la Parohia Mogoșoaia. Conform spuselor femeii, aceștia au dat buzna în expoziție, în mai multe rânduri, și au făcut un scandal monstru pe motiv că în casa Brâncovenilor nu au ce căuta organe sexuale. Asta după ce, în loc de bună ziua, a întrebat-o dacă e botezată creștin ortodoxă.

Alertată de sutanele duhovnicești, șefimea muzeului s-a pus pe luat măsuri. Inițial, au pus la intrare un avertisment ca înaintea începerii unui film porno: „Accesul permis vizitatorilor de la 18 +”.

Câteva zile mai târziu, conducerea i-a trimis artistului o scrisoare în care îi atrăgea atenția că „indiferent de unde se inspiră, trebuie să respecte dogmele din care se inspiră”. Așa că Ana Negoiță s-a conformat și a scos pictura din expoziție, însă nu înainte de a atrage atenția asupra problemei. În postarea de Facebook de care ziceam ea a subliniat și o chestiune interesantă: „Ciudat este faptul ca, in toti anii in care la muzeu au fost expozitii de icoane (si au fost cel putin una pe an) niciunul dintre popi nu a calcat vreodata sa le viziteze, nudurile vad ca le-a trezit interesul”.

Chestia asta l-a scos din minți pe directorul interimar al Centrului Cultural Palatele Brâncovenești Marian Geani Dinu. El a chemat-o pe Negoiță în birou ca să dea explicații. Evident, ca mai toată șefimea din România, Dinu s-a simțit nevoit să-și impună punctul de vedere prin țipete, pumni în masă și amenințări. Din înregistrarea audio a conversației dintre cei doi, reiese că Dinu nici măcar nu știe ce e ăla un curator. 

Bine, n-ar trebui să șocheze prea tare că ditamai directorul unui muzeu de artă nu înțelege un termen de bază. Mai ales dacă ai avea curiozitatea să cauți un pic pe Google numele acestuia. Ai afla că, înainte să-și dea cu părerea despre nuduri și artă contemporană, Marian Geani Dinu a fost director la piețe și la Administrația Domeniului Public, adică se ocupa de parcări și spații verzi. El a fost numit manager interimar la Palatele Brâncovenești în februarie 2021, prin detașare, de primarul Nicușor Dan. În 2011, Agenția Națională de Integritate i-a confiscat o parte din avere, pe care nu a putut-o justifica – aproape 360 de mii de lei din perioada exercitării funcţiei de consilier local în cadrul Consiliului Local al Sectorului 4, București. Iar în 2021 face achiziții de la colegul de partid.

„Făceți-mă să înțeleg. Dumneavoastră, în relația cu dânsul (artistul - n.r.) ce sunteți?”, se aude vocea directorului pe înregistrarea întâlnirii cu Ana Negoiță. Femeia încearcă să-i explice calm și politicos cum stă treaba în relația unui curator cu artistul, însă omul pare că nu înțelege mare lucru și îi cere Anei să-i explice ce e ăla un curator. Ba chiar o acuză la un moment dat că stă în „șpagat între domnul pictor și această instituție”. Deși ea neagă, el rămâne la aceeași idee: „Mergem mai departe și am să vă demonstrez că faceți lucrul ăsta”.

Sunt circa 30 de minute de acuze și reproșuri la adresa ei. Discuția se încheie cu amenințările lui Dinu, care îi spune că nu poate fi afectat în niciun fel, dar că ea își face rău. „Înțelegeți că vă faceți rău? Nu înțelegeți! Apăsați pe accelerație, dar nu aveți frână.” 

Pe 10 august, după o ședință a Consiliului de Administrație, toate tablourile lui Berlo au fost date jos de pe pereții muzeului Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia. Motivele? „Măsura este justificată atât de gravele nereguli de ordin procedural cu privire la avizarea și aprobarea Planului de Expoziții aferent anului 2021, cât și de faptul că, demersul artistic propus, nu este adecvat specificului cultural al instituției noastre și nici specificului locului (spațiu reprezentativ pentru istoria, cultura și tradiția românilor)”, au explicat reprezentanții instituției într-un răspuns oficial pentru VICE. 

L-am sunat pe Marian Geani Dinu ca să aflu chiar de la el cum stă treaba cu expoziția anulată. Când a auzit despre ce e vorba mi-a spus că e la volan și nu poate vorbi, dar m-a asigurat că va reveni cu un telefon în cursul zilei. N-a mai făcut-o niciodată și n-a mai răspuns la mesajele sau apelurile mele ulterioare. 

Scump la vorbe a fost și preotul Vrăjitoru, cel care a pus presiune pe conducerea instituției să ia măsuri. „Nu este o expoziție! Este o blasfemie la adresa sfinților brâncoveni!”, mi-a spus clar și răspicat părintele. După care mi-a închis telefonul în nas. Acțiunile lui și ale preotului Vrabie nu sunt însă susținute și de Biserica Ortodoxă Română.

„Preotul care a mers la acea expoziție și a discutat, în termen critici și neinspirați, înțeleg, cu doamna Negoiță, nu a fost delegat de nimeni din Patriarhie sau Arhiepiscopie să o facă, deci a fost o acțiune strict personală pe care și-a asumat-o”, mi-a explicat Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al BOR. „Eu, personal, o dezavuez total. Biserica nu este gardian public de serviciu în spații publice sau cenzorul unor expoziții de artă, oricât de abstractă sau lipsită de valoare ar fi aceasta”, a adăugat acesta.

Nici artistul ale cărui opere au fost interzise nu pare să înțeleagă de ce s-a iscat ditamai scandalul în jurul picturilor sale. „M-am simțit foarte contrariat și mi se pare un eveniment deplorabil oarecum, care e ciudat că se poate întâmpla în ziua de astăzi într-un spațiu public laic”, mi-a spus Berlo la telefon. „Lumea, în general, e îndreptățită să-și exprime părerea și să aibă o zonă proprie, dar ei, cei din conducerea instituției, nu și-au definit zona respectivă. Nu am fost înștiințat de la început că ar trebui să respect niște criterii, să nu expun nuduri sau icoane. Care nu sunt icoane, de fapt. E artă contemporană. Este cu totul altceva. Sunt foarte contrariat.” 

L-am întrebat ce are de gând să facă mai departe și dacă va da instituția în judecată pentru cele întâmplate. „Pentru mine e mult mai interesant ca artist motivarea acțiunii lor și care conține implicit o critică teoretică; marchează o întrebare la care nu mă gândisem în prealabil – dacă artistul are sau nu permisiunea să interpreteze valori culturale universale. Eu credeam că da”, a adăugat Berlo. „Eu articulez plastic reacțiile mele sufletești la frumusețea sublimă a acesteia. Pentru mine nicio secundă modalitatea de expresie pe care am folosit-o nu a constituit o devalorizare a ideilor personale despre spațiul sacru, din contra, le-a dat mai multă greutate într-un sens bun.”

De cealaltă parte, el a subliniat că, deși nu a căutat o confruntare și nici să șocheze, expoziția asta a reușit să aprindă forumul public. „Nu mă dezic de întrebările mele vizavi de semnificația actului artistic. Mi se pare că poate fi un lucru bun și că se poate duce într-o dezbatere publică românească de o natură normală, culturală. Eu nu cred că dețin răspunsuri, ci doar îmi fac datoria să formulez înrebări prin arta pe care o fac”, a concluzionat Genu Berlo.

Pe 11 august, Ana Negoiță are încă o postare pe Facebook cu o poză care ajunge să rezume situația absurdă din 2021: „Trăiască partidul muncitoresc român!”.

Până la o dezbatere despre principii și valori în arta contemporană românească un lucru e cert: la presiunea câtorva persoane cu viziuni religioase conservatoare, o expoziție de artă organizată într-un muzeu public a fost dată jos pentru că aceasta nu corespunde cu „istoria, cultura și tradițiile poporului român”. Astfel, deși poate nu mai era cazul, afli că Bucureștiul e mai aproape de Damasc decât de Berlin. Nu doar geografic, ci și mental.