Psoriazisul e un semnal de alarmă care îți arată că în viața ta ceva e în neregulă

„În timpul primei carantine, am observat că aveam niște coji pe cap. Am crezut că e vorba de o ciupercă, dar un dermatolog m-a diagnosticat cu psoriazis în plăci”, a zis Mattia, 30 de ani. Mi-a zis că a crescut numărul cazurilor în perioada pandemiei și, într-adevăr, pandemia ne-a afectat și pielea – mai ales în cazul persoanelor care deja aveau probleme dermatologice.

Michele Cardone, dermatolog la Centrul Medical Santagostino din Milano, a explicat că expunerea redusă la soare, orele petrecute acasă și problemele de la job, care au dus la creșterea stresului, a anxietății și a depresiei, au exacerbat multe patologii, având în vedere că pielea e unul dintre organele cele mai afectate de stres și pe care le poți considera o extensie a minții.

Mai exact, vorbim despre dermatita iritantă cauzată de gelurile dezinfectante pentru mâini, subțierea părului din cauza stresului cauzat de pandemie, o nouă formă de acnee produsă de mască și bolile inflamatorii precum psoriazisul și dermatita atopică.

În România, estimarea prevalenței psoriazisului la nivelul populației adulte de peste 18 ani e de 4,9 la sută, în contextul în care media europeană e de trei la sută.

E o inflamație cronică a pielii de origine autoimună, care e recunoscută prin apariția unor pete roșii și plăci pe diverse părți ale corpului, în special pe scalp, coate, genunchi, mâini, unghii și zona lombară. Practic, sistemul imunitar superzelos începe să producă mai multe celule epiteliale decât e necesar și provoacă îngroșarea pielii, răni și plăci.

Există mai multe tipuri de psoriazis, cu mai multe grade de severitate și un nivel mai mare sau mai mic de descuamare. Dar nu e vorba întotdeauna doar de o boală de piele. În treizeci la sută din cazuri, psoriazisul e asociat cu o formă de artropatie inflamatorie (artrită psoriazică) care provoacă durerea, umflarea și înțepenirea încheieturilor. Și nu doar asta; poate afecta și unele boli metabolice precum diabetul și hiperlipidemie. Pe vremuri, psoriazisul era numit boala celor sănătoși, dar, în timp, s-au descoperit multe comorbidități legate de el.

Cauzele generale ale psoriazisului nu sunt încă foarte clare. Doctorii suspectează că e vorba de un amestec de factori genetici și psiho-emoționali și condițiile de mediu. E clar că există mai multe elemente care pot favoriza apariția bolii sau înrăutăți situația. Printre acestea se numără fumatul, alcoolul, kilogramele în plus, stresul, dar și traumele locale, arsurile sau reacțiile alergice la medicamente antiinflamatoare.

Dacă Mattia a devenit conștient de problema lui doar anul trecut, Giovanni, 31 de ani, trăiește cu această boală de mult timp. Definește apariția primelor simptome drept o experiență traumatică pentru că a avut loc în adolescență, când relația cu corpul e destul de dificilă. „Aveam 15 ani și îmi era greu să relaționez cu lumea exterioară. La un moment dat, am început să am pete pe mâini și, la scurt timp, niște semne pe unghii. Apoi, psoriazisul s-a întins rapid în alte zone ale corpului.”

Diana, 31 de ani, suferă din cauza acestei boli de aproximativ șase ani: „La început am crezut că am alergie la materiale sintetice. Mă mânca pielea din spatele genunchilor și de pe picioare. Am schimbat total hainele din garderobă și am observat îmbunătățiri, pentru că atunci când pielea nu transpiră, situația se înrăutățește, dar tot nu pot spune că m-am vindecat. Am mers la doctorul de familie care m-a trimis la dermatolog.”

Psoriazisul e o boală cronică și se manifestă ciclic, în formă mai acută sau mai puțin acută. Așadar, e incurabilă, dar poți ține simptomele sub control. În cazurile mai ușoare, se preferă terapia topică precum creme, unguente și emolienți. Pentru cazurile cele mai rezistente „se folosesc tot felul de tratamente, de la retinoizi sistemici la ciclosporină și metrologie, până la cele mai moderne medicamente biologice moderne care, prin modularea reacțiilor imune, reduc inflamarea pielii și pe cea sistemică”, a explicat Berardesca.

Un aspect important al terapiei e modificarea stilului de viață al pacientului printr-o serie de măsuri, de la schimbarea dietei la renunțarea la fumat sau alcool. Dar nu toți simt că e nevoie să ia aceste măsuri. Mattia a explicat că singurul tratament pe care îl folosește e un unguent pentru calmarea petelor. „Dermatologul m-a sfătuit să renunț la stimulenți, alimente picante, lactate, alcool și fumat – dacă aș vrea cu adevărat să rezolv problema, ar trebui să-mi schimb complet stilul de viață, pentru că sunt freelancer și am perioade în care muncesc mult și am deadline-uri.”

„Unul dintre dezavantajele unei boli cronice e și costul tratamentelor. Unguentul e destul de scump. Costă optzeci de euro. Dar din fericire, mă ține câteva luni”, a zis Mattia.

Conform Dianei, un alt aspect important (și scump) e reprezentat de nevoia de a revoluționa ritualurile care țin de igiena pielii: „Începi să cumperi tot felul de creme scumpe și detergenți de la farmacie, pe când înainte le cumpărai mult mai ieftin de la supermarket.”

În această perioadă a vieții lui, Giovanni are noroc. Simptomele lui sunt blânde și nu are nevoie de medicamente. Încerc să gestionez stresul, să evit alimentele despre care m-a avertizat doctorul și folosesc anumite produse cosmetice specifice. În trecut, când psoriazisul s-a manifestat în forme mai invazive, am urmat terapii cu cortizon și medicamente agresive. Dar soluția fundamentală a fost să încerc să reacționez la situațiile stresante care mă făceau anxios. Pentru mine, psoriazisul e un semnal de alarmă care mă anunță că în viața mea ceva e în neregulă. De-a lungul anilor, l-am transformat într-un fel de consilier fiziologic.

Având în vedere că stresul e unul dintre factorii principali, unul dintre cele mai problematice aspecte ale psoriazisului e că se agravează în momente de fragilitate psihologică. Pe scurt, a explicat Giovanni, „nu e foarte drăguț că, tocmai într-o perioadă grea din viața ta, corpul ți se umple de pete vizibile. E un cerc vicios, pentru că asta te face și mai stresat”.

În cazul lui Mattia, boala se manifestă adesea ca o mătreață. „În perioadele când apare, nu port niciodată haine negre ca să nu se vadă pe umeri.”

Diana n-a purtat fuste sau pantaloni scurți timp de un an, din cauza semnelor de pe picioare. Dermatologul le recomandă adesea pacienților să meargă la plajă, să își ia o vacanță, să bea mai puțin și să mănânce mai sănătos. Problema e că nu sunt lucruri pe care le pot face. „Dacă aș avea timp să-mi iau vacanță, viața mea ar fi mai puțin stresantă decât este și poate că aș putea ține psoriazisul sub control”, a zis Diana.

După cum a explicat Cardone, psoriazisul e cunoscut pentru potențialele efecte negative asupra sănătății mintale. De aceea e important ca pacienții să consulte și un psiholog și să își formeze o rețea de specialiști care să îi ajute să controleze boala.

La mulți ani după cele mai acute episoade, Giovanni crede că l-ar fi ajutat mult o consultație psihologică: „Am avut noroc pentru că s-au schimbat mai mult lucruri în viața mea și, din acest motiv, psoriazisul s-a manifestat mai puțin agresiv. Dacă aș fi mers la psiholog, totuși, sunt sigur că perioadele dificile s-ar fi scurtat cu câteva luni.”

Mattia era deja într-o relație cu un psiholog și, după cum a explicat, „unul dintre scopurile pe care și le-a setat e să mă ajute să ajung la echilibrul interior necesar ca să pot reacționa în situațiile stresante care declanșează boala”.