Pandemia m-a transformat într-o dependentă de social media, dar nu-i chiar așa rău

Chiar și-n timp ce încerc să scriu propoziția asta, simt cum îmi acaparează atenția social media.

Aș putea numai să dau refresh la feed pe Instagram încă o dată ca să-mi iau microdozajul de dopaminaă de la like-uri și să mă uit încordată pe repeat la Reel-uri. Sau aș putea să intru pe Twitter și să dau scroll la meme-uri cu umor negru sau să mă uit la un rant despre realitatea crudă. Sau aș putea să intru pe Facebook să aflu care dintre prietenii mei își sărbătorește ziua în pandemie sau să tânjesc după apartamentele luxoase pe care nu mi le permit din grupurile cu anunțuri imobiliare. Abia aștept să țin în mână telefonul și degetele mele sunt gata pentru scroll. După ce mă uit la el de la distanță câteva secunde, cedez tentației.

Uite așa, ceva ce n-ar fi trebuit să-mi ia mult timp este amânat pentru încă un minut, o oră, o zi.

Nu am fost mereu așa de obsedată de social media. Bineînțeles că mi-a plăcut doza zilnică de scrolling, și cu siguranță n-am omis să postez despre lăcomia mea fără gluten.

Acum, să dau refresh feed-ului de social media este versiunea mea din 2020 a holbatului în frigider la fiecare zece minute, doar ca să văd dacă nu cumva a apărut în mod miraculos o gustare.

Odată ce live-urile de pe Instagram au înlocuit viața reală, mi-am dat seama în urmă cu câteva luni că nu mai puteam să mă trezesc de dimineață fără să-mi deschid telefonul și să mă arunc cu capul înainte în vortexul din social media.

Când dădeam snooze la alarmele de dimineață dădeam și dublu click pe postările de pe Instagram. Obiceiul de a citi în timpul micului dejun a fost înlocuit cu feed-ul de Twitter. Niciun somn bun nu mai era la fel de important ca citirea thread-urilor Reddit ca să văd ce pasăre era considerată cea mai nouă dronă spion a guvernului.

Dar în același timp, să stau activă pe social media m-a salvat de unele dintre cele mai triste, mohorâte și lipsite de motivație zile. Social media a devenit un substitut pentru viața socială în timp ce meme-urile au devenit un mecanism de adaptare, iar clipurile cu „Bored in the house” mi-au rămas fixate în minte. Actualizările de la știri m-au ținut la curent cu ce guvern a gestionat prost crizele de sănătate publică și mi-au oferit și platforma unde să le trag la răspundere. De fapt, aproape tot anul, în special pentru noi cei care nu am avut posibilitatea sau sănătatea să protestăm fizic, social media a devenit refugiul care ne-a permis să ne exprimăm furia și în unele cazuri să aducem o schimbare. 

Chiar și când mă retrăgeam din lumea reală, social media zumzăia cu sunetul minunat al păsărilor și al creatorilor de conținut cacofonici ai generației Z. Chiar și când oboseala de la Zoom mi-a făcut interacțiunile din apelurile video să pară insuportabile, tot eram la curent cu ce făcea toată lumea prin intermediul selfie-urile cu filtre și postărilor aleatorii din newsfeed cu care rezonam. De la rețete pentru banana bread la oameni care-mi spamau feed-ul cu clipurile lor din Maldive, pentru mine social media nu a fost doar un loc unde toată lumea își trăia cea mai bună viață. Mi-a și amintit că lumea din afară exista și că poate lucrurile nu erau groaznice tot timpul. Ce dacă am petrecut o oră dând scroll prin arhiva de story-uri de pe Instagram? Eram dependentă de amintiri, nu de aplicație.

Deși cei din jurul meu mi-au etichetat butonatul ca pe un semn de comportament obsesiv, nu cumva tocmai asta m-a ajutat să nu o iau razna? A fost dependența mea un mecanism de adaptare sau doar o minciună pe care mi-am spus-o singură, cum ar face cineva care abuzează de substanțe?

Un studiu recent făcut de studenți la psihiatrie, în colaborare cu experți în dependențe, a arătat că, în contextul incertitudinii și anxietății care au caracterizat aceste vremuri fără precedent, contextul în care folosești în exces social media contează mai mult ca niciodată. Folosește contextul global ca să concluzioneze că este imperativ să faci diferența între „comportament dependent” și cineva care este „extrem de implicat”, având în vedere circumstanțele.

Similar, o lucrare de cercetare din 2019 despre psihologia și dinamicile din social media a descoperit că, deși folosirea problematică a rețelelor de socializare poate fi un mod disfuncțional de a face față unei situații copleșitoare, utilizate într-un mod sănătos pot ajuta o persoană să se simtă mai puțin stresată și să contribuie la bunăstare mentală. De fapt, cercetările au descoperit și că social media este o formă accesibilă de terapie pentru mulți, mai ales pentru cei care nu-și pot permite costurile exorbitante cu care vine la pachet terapia profesionistă, fiindcă le permite oamenilor să-și exprime problemele și să-și găsească comunitățile într-un loc digital sigur.

„Multora le place să compare dependența de social media cu oamenii care vor validare prin like-uri sau prin ce postează. Dar uită că dependența de social media poate fi și despre faptul că verifici constant telefonul la fiecare câteva minute ca să vezi noutățile”, a spus pentru VICE Hvovi Bhagwagar, o psihoterapeută din Mumbai. Bhagwagar este de acord că, având în vedere creșterea timpului petrecut în fața ecranelor din 2020, putem să recunoaștem că social media a apărut ca un mecanism de adaptare recunoscut public, unul care a ajutat oamenii să aibă speranță și să-și gestioneze nivelurile ridicate de stres. Cu toate astea, adaugă ea, probabil că nu este cel mai eficient mod să faci față panicii din pandemie. „Să petreci mult timp pe social media nu este sănătos fiindcă arată mai degrabă versiunea cea mai bună a vieții unei persoane, în locul celei realiste. Transmite speranță, dar lumea virtuală nu arată de fapt ce e dincolo de ecrane.”

Bhagwagar spune că, deși social media ne-a ajutat să trecem prin incertitudinea din primele luni de carantină, acum a dus la o creștere a sentimentelor de anxietate de la FOMO (frica de a nu rata ceva). „Am văzut cazuri de tineri aflați în casă, care se simt captivi și nesiguri după ce văd pe social media oameni care ies afară. Asta-i împinge să facă lucruri riscante cum ar fi să se furișeze afară și să compromită transparența interacțiunilor lor”, atenționează ea. Deși nu există destule dovezi despre ce efecte pe termen lung are social media asupra sănătății mintale, este bine documentat că supradoza poate duce la pierderea concentrării, la sentimente de iritabilitate și destabilizarea performanței și productivității.

Cu toate astea nu totul este groaznic. Conform lui Bhagwagar, dacă folosești mult social media te poate ajuta să ajungi și la o relație mai sănătoasă cu ea. „Spre deosebire de dependențele de droguri și alcool, cea de social media nu necesită să te îndepărtezi complet de ea”, a explicat psihoterapeuta. „Este clar nevoie să reducem timpul de utilizare, chiar și printr-o aplicație, dar cel mai bine tratezi dependența asta dacă încerci să o folosești în moduri productive și sănătoase. Dacă nu găsești nimic care te pasionează să-ți ocupe mintea, folosește timpul petrecut pe social media ca să creezi un conținut care să te ajute să crești sau să-ți aducă bani prin marketing de produse sau branduri. Cu social media îți poți transforma dependența într-un avantaj.”

Sau ca mine, poți să-ți folosești dependența să scrii un articol care speri că va ajuta oamenii care-l vor vedea în feed-urile lor din social media.