Iubitul tău nu e toxic, e pur și simplu porc

Hai să o lămurim: abuzul e real, se întâmplă și ar trebui să fie mereu adresat. Dacă te temi că ești într-o relație abuzivă, caută sprijinul celor apropiați și al specialiștilor în sănătate mintală. 

Să fii într-o relație cu cineva cu care nu prea te înțelegi a devenit un rit de trecere în societatea modernă. Suportăm oamenii care nu ne fac să ne simțim prea grozav dintr-o mulțime de motive diferite - poate suntem flatați, sau singuri sau nu vrem să plătim chiria întreagă pe un apartament oricum mult prea scump pentru ce oferă. Așa că îndurăm, împărțim chiria și facem tot ce putem mai bine ca să ne înțelegem. Relațiile de genul sunt de căcat. Dar uneori așa sunt. 

Sigur, n-ar trebui să fii într-una, dar asta nu înseamnă că relația e periculoasă sau manipulatoare sau că ești controlat/ă.

Atunci de ce pare că o mulțime de oameni vorbesc despre relațiilor lor ca și cum ar fi abuzive?

Dacă petreci mult timp online, probabil că ai observat că apar zilnic cuvinte precum „toxic”, „gaslighting” și „red flags” - cuvinte care acum zece ani erau folosite doar în cabinetele psihologilor și în pliantele din camera de așteptare de la medic. Dar brusc, internetul a devenit plin de genul ăsta de limbaj. 

Poate că ai auzit și că a apărut recent sintagma „discurs terapeutic”. Termenul se referă în mod general la filtrarea sentimentelor prin limbaj clinic și profesional, pe care nu-l foloseam înainte. Abuzul este un subiect fierbinte în lumea discursului terapeutic, iar multe persoane își înțeleg mai bine relațiile în timp ce descoperă un limbaj care pare că exprimă adecvat ceea ce simt. 

Dar prevalența limbajului codificat despre abuz, folosit la greu pe social media și TikTok, s-ar putea să ne dea peste cap credințele despre ce este de fapt o relație abuzivă - și să facă oamenii care n-au fost de fapt într-una să creadă că au fost. 

Cu câțiva ani în urmă, am fost într-o relație foarte urâtă care mi-a dăunat foarte mult pe termen lung stimei de sine și încă mai lucrez să mă repar. Am descris-o ca pe o relație abuzivă după ce s-a încheiat fiindcă am simțit că am fost abuzată, dar de-a lungul anilor am realizat că iubitul meu, care mi-a făcut negging, m-a ignorat și mi-a vorbit de sus, nu era un abuzator care încerca să obțină controlul asupra mea… era doar un nesimțit. 

Și asta e problema greu de conștientizat: Poate că te-ai simțit rănit de vorbele lipsite de respect și nesusținut de partener care nu-ți îndeplinea nevoile. Sau ai fost respins de cineva care nu știe să comunice - dar asta nu înseamnă că ești într-o relație cu o „persoană toxică” - poate că e pur și simplu un partener de rahat. Pericolul vine atunci când oamenii în relații nefericite, care au nevoie de sprijin și îngrijire, încep să atribuie limbajul de abuz partenerilor și relațiilor, lucru care într-un fel ajunge să minimalizeze realitatea brutală a abuzului. 

Deci ce este mai exact abuzul? Terapeuta Jo Robertson a spus pentru VICE că „o relație abuzivă este o relație în care un partener folosește diverse tactici, cum ar fi violența fizică, manipularea emoțională și constrângerea ca să controleze sau să aibă puterea asupra celuilalt partener”, pe când o relație nesănătoasă este una în care „unul sau ambii parteneri au comportamente care sunt dăunătoare bunăstării relației sau a celor implicați”.

Aceste comportamente pot fi comunicarea precară, lipsa încrederii, lipsa respectului și ignorarea nevoilor celuilalt, și pot fi în continuare dăunătoare și pot cauza stres emoțional. 

Mulți dintre noi putem simți că nu avem cuvintele pentru asta, sau suntem îngrijorați că durerea nu ne va fi luată în serios dacă nu accentuăm devastarea cauzată de o relație nesănătoasă, așa că înclinăm spre un limbaj care nu e în totalitate corect. 

„Limbajul poate muta și schimba fundamental cultura”, a declarat pentru VICE consiliera Maria Milmine și e ușor să vezi cum am evoluat în punctul ăsta. Milmine spune că „etichetele sunt unelte minunate pentru creierul uman ca să facă scurtături. De exemplu, să spui ăsta e verde, deși sunt mii de nuanțe de verzui. Deci etichetele pot fi utile, cu toate astea nu există un asemenea lucru ca o etichetă care se potrivește la tot.”

Deci care sunt unele dintre motivele pentru care oamenii înclină spre „limbaj tehnic” pentru conversații mai nuanțate în jurul relațiilor dăunătoare?

E mult mai ușor să explici altora ce s-a întâmplat într-o relație când folosești termeni conciși și bine înțeleși, mai degrabă decât să explorezi nuanțele din relații sau emoțiile complexe. Când există un termen specific, se simte foarte revelator și-ți dă putere. 

Realitatea e că accesul la sprijin profesionist ca să obții un diagnostic este limitat într-un sistem de sănătate cu probleme, dar folosirea diagnosticelor sau termenilor psihologici poate duce la un nivel mai mare de suport. Etichetele către care gravităm permit oamenilor să ceară ajutor cu mai multă încredere când simt că merită acel suport. 

Practic, pur și simplu nu avem cuvintele. Când suntem mici nu ne pricepem la cultivarea unui bagaj vast de cuvinte care să ne poată explica experiențele, așa că ne folosim de termeni clari și binari pe care-i auzim în jurul nostru. 

Nu faci nimic greșit dacă folosești „limbaj terapeutic” și de abuz, dar uite niște lucruri pe care merită să le iei în considerare când vine vorba despre o imagine culturală mai largă în a înțelege abuzul. 

Oamenii care explorează și discută abuzul sau experiențele dăunătoare online - fără un profesionist prezent - pot de asemenea să dea mai departe dezinformare, mituri sau informații legale incorecte care pot să-i supună chiar pe ei sau pe alții la un risc mai mare.

Pentru cei care au experimentat o relație abuzivă sau un atac, folosirea cu ușurință a termenilor psihologici se poate simți ca o minimalizare sau triggering. Folosirea limbajului tehnic pentru a simplifica sau a comunica mai ușor o dinamică de relație poate dilua diagnosticul pentru supraviețuitori. Să auzi constant alte povești de abuz și traumă poate fi triggering, copleșitor și, în cele mai rele cazuri, re-traumatizant pentru supraviețuitori. 

Aici devine și mai nasol. Dacă vrem ca oamenii să se schimbe și să se reabiliteze, trebuie să le oferim spațiul și uneltele ca să o facă. Dacă un fost sau actual partener îți etichetează comportamentul ca abuziv, când de fapt îți lipsesc abilitățile de comunicare, controlul impulsurilor sau uneltele de relaționare, poate fi extrem de stresant. 

Stigmatizarea poate, de asemenea, însemna că mai puține persoane care perpetuează comportamente dăunătoare caută să primească ajutor de frică să nu fie judecate. 

Cu o conștientizare crescută și accesul la informație despre abuz, există riscul de supradiagnosticare, adică persoanele pot crede greșit că ele sau cineva cunoscut este abuzat. Asta poate duce la intervenții inutile și poate devia resursele de la cei care au cu adevărat nevoie de ele. 

Nu e totul negativ - conștientizarea în curs de dezvoltare cu privire la tacticile autentice de abuz este un mare impuls pentru schimbarea socială. Când mai multe persoane subliniază tipare problematice vedem schimbări culturale în relații, anumite comportamente devin inacceptabile la nivel social și abuzul este provocat. 

Dacă ești în punctul în care îți relatezi experiențele ca fiind abuz, atunci deja îți spui ceva imens - relația e nesănătoasă și e nevoie să se încheie (pentru ajutor despre cum să ieși dintr-o relație nesigură, uite niște sfaturi profesioniste explorate în articolul ăsta).

Să poți să-ți împărtășești experiențele cu oamenii irl sau online, îți oferă, de asemenea, o comunitate și un spațiu în care să te simți în siguranță și ascultat. 

Ce ai experimentat este în continuare real și meriți susținere, așa că nu uita că oamenii îți vor asculta experiențele și vor lua în serios, în ambele situații, relațiile abuzive, nesănătoase și dăunătoare. 

E posibil ca „fostul toxic” nu era atât de „toxic”, ci un partener super nasol și ăsta e un motiv întemeiat să conteze. 

Iată niște asociații pe care le poți contacta în caz că ești sau știi pe cineva într-o relație abuzivă și care nevoie de ajutor: Centrul Filia, Asociația ANAIS, HELPLINE de stat.