Cum a fost să ies din nou la dating după o relație toxică

Am un prim date intr-un restaurant din Jordaan. Este primul meu date de la debutul You Would Never Allow That, cartea feministă de nonficțiune despre relația mea abuzivă din urmă cu câțiva ani. Am vorbit cu date-ul meu online și ne-am adăugat pe Instagram, de unde știu acum că e designer de pantofi și că ascultă UK Jungle, iar el știe despre mine că îmi place să mănânc fructe de mare și că am scris o carte despre fostul meu partener abuziv. De asta stau într-un restaurant cu specific marin și vorbesc agitată despre cele mai vulnerabile momente din viața mea cu cineva pe care abia l-am cunoscut. „În mod normal, la o primă întâlnire întreb despre culoarea preferată a persoanei”, spune el și zâmbește, „dar acum vorbim brusc despre terapie”.

În urmă cu ceva vreme, am ținut secret abuzul din relație față de persoanele din jurul meu. Cumva mi s-a părut super rușinos să recunosc ce-mi făcea fostul. Ar fi trebuit să opresc asta, nu? De ce am permis abuzul? Cu ajutorul terapeutei mele, am învățat să înțeleg că nu permiți niciodată abuzul, și că dintr-un milion de motive poate fi foarte dificil să părăsești un partener abuziv. Victimele experimentează adesea o stare de șoc, sunt manipulate sau dependente (financiar) de partenerul lor. În ultima noastră ședință, terapeuta mea m-a sfătuit să încep din nou dating-ul dacă simt nevoia, ca să pot avea din nou parte de experiențe distractive și să scriu un scenariu despre cum văd relațiile. 

M-am simțit mereu destul de confortabil cu partea mea sexuală, dar după experiența proastă cu fostul, în timpul date-urilor și sexului ocazional am simțit de parcă trebuie să-mi păzesc foarte atentă limitele. Ca rezultat, abia că am acordat atenție propriei plăceri. Sentimentul ăsta a fost hrănit de mai mulți triggeri, cum ar fi atingerea unui anumit loc sau apa rece pe corpul meu. Potrivit terapeutei mele, trauma poate fi procesată atunci când poți să recunoști o amintire dureroasă în timp ce ambele părți ale creierului sunt active. „Dacă o emisferă a creierului îți oferă emoțiile și flashback-urile, iar cealaltă realizări raționale că acea amintire este în trecut, poți lucra către o soluție”, spune terapeuta mea. 

În cartea mea descriu cum facem terapie de expunere, o metodă în care îți înfrunți amintirea traumatizantă fără să-ți distragi atenția sau să te gândești la orice altceva. Asta poate fi realizat când discuți în detaliu situația din acel moment sau când îți amintești anumite elemente, cum ar fi sunetele și postura ta, și apoi jonglezi cu acea amintire. Terapeuta mea mă întreabă cu grijă despre momentul de care mă tem atât de mult: cum stăteam, ce puteam să văd? Ce sunete auzeam? Ce simțeam? O analizăm împreună la ea în cabinet. După câteva sedințe, triggerii sunt reduși foarte mult. Pot din nou să ies la agățat fără sentimente de panică. 

„A fost dificil să ieși iar la întâlniri după asta?” Date-ul meu amestecă în ceaiul de ghimbir și-mi place că pot să vorbesc atât de deschis cu el, dar și puțin nebunesc. „Da”, răspund eu. „Mi s-a părut terifiant.” Când devii intim cu cineva ești inevitabil vulnerabil: nu poți dezvolta sentimente sincere pentru cineva dacă ridici constant un zid. În mod natural ești atentă la semnele de avertizare pe care poate că le-ai trecut cu vederea în relația de dinainte. „Deci cum știi dacă impui limite sănătoase sau dacă exagerezi fiindcă ai devenit paranoică?” întreabă el. 

„Limitele sunt subiective”, îi spun. Înainte mă temeam că trauma mea îmi seta limitele prea înguste, dar acum cred așa: dacă am nevoie de acele limite ca să mă simt în siguranță, atunci asta e. De exemplu, pentru mine arată așa: Pun capăt înâlnirii dacă cineva e inconsistent și spune un lucru, dar face altul. Spun de asemenea dacă nu vreau să aud anumite comentarii, chiar dacă intenția e o glumă. Cea mai bună modalitatea de a afla care sunt limitele sănătoase pentru tine este să afli care sunt dorințele tale. Ce fel de relație sau viață de dating ți-ar plăcea? Dacă n-ai încredere totală în tine în cazul ăsta, poți apela la o prietenă sau o rudă în care ai încredere. Ce cred ele că e sănătos într-o relație? Și de ce? O conversație te poate ajuta să gestionezi mai conștient limitele și dorințele. 

În timpul primului fel de mâncare, date-ul meu îmi împărtășește despre experiențele sexuale nasoale de care a avut parte. „Mi se pare destul de interesant fiindcă cred că femeilor li se pare neatrăgător când bărbații sunt vulnerabili”, spune el. Când am scris cartea, și eu mă temeam că voi fi văzută numai ca vulnerabilă și demnă de milă, în loc de tipa aia fericită, sexuală care sunt. „Bineînțeles că nu e o idee bună să-ți spui traumele din senin unei persoane pe care n-o prea cunoști”, încep eu, „dar nu cred că poate exista dragoste sinceră dacă nu poți fi sincer despre sentimentele și trecutul tău”.

Cartea Van weerzin naar weer zin de Carlie van Tongeren și Ingeborg Timmerman descrie cum să deschizi o conversație despre trauma sexuală cu noul tău partener și ce trucuri poți folosi ca să te simți din nou în siguranță în timpului sexului. Propun, de exemplu, să faci pauze în primele partide de sex după o experiență nasoală, să spui cum experimentezi ceva în timpul sexului și să indici în avans ce părți din corpul tău sunt „zonele alarmante” și unde n-ar trebui să te atingă partenerul tău. 

Împart desertul cu date-ul meu și nu mai am deloc emoții. De fapt mă simt încrezătoare. Datorită acestei transparențe despre trecutul meu și despre ce vreau și ce aștept de la dating, știu sigur că am grijă de mine: nu mă preocupă ce crede el despre mine, ci ceea ce vreau eu. În plus, și date-ul meu simte pentru prima oară că are spațiu să vorbească despre incidentele din viața lui. Să ieși la date după o relație toxică poate fi interesant, dar nu m-am simțit niciodată atât de apropiată de mine însămi. 

You Would Never Allow That: If Love Becomes Toxic de Tessel ten Zweege a fost publicată în luna februarie de Uitgeverij de Geus.