Am vrut să știu de ce nu e bine să bei când ești gravidă și m-am lovit de România reală

O memă celebră zice că primul lucru pe care românii îl întreabă după o vizită la doctor e când pot să bea. Ca-n cazul multor glume virale, e posibil să fie ceva adevăr. România e pe locul doi în Uniunea Europeană la consum de alcool, iar majoritatea habar n-avem cât rău ne poate face băutura.

De exemplu, tu ce știi despre consumul de alcool în timpul sarcinii? Eu una am 28 de ani, nicio intenție să fac un copil în viitorul apropiat (îmi pare rău, mama) și, până de curând, credeam că e okay să bei moderat când ești însărcinată, atât timp cât nu te pui în cap. Realitatea însă e mai nuanțată de atât.

Mame pentru Mame, o asociație care se ocupă cu consilierea și sprijinul gravidelor din România, a organizat în 2015 o campanie de informare în județul Buzău și un studiu cu privire la percepția femeilor cu privire la consumul de alcool în timpul sarcinii. Un sfert din respondente știau că un consum moderat sau redus e în regulă. 

Printre miturile de care s-au lovit atunci a fost și cel conform căruia berea stimulează lactația, mi-a povestit Ana Măiță, președinta asociației, care amintește de cultura orală foarte bogată a românilor. „Uneori avem de-a face cu o cultura orală inofensivă: leagă o brățară roșie copilului să nu-l deoache lumea. Însă unul dintre mesajele periculoase transmise prin cultura orală e că e okay să mai bei în sarcină.”

Deci nu doar eu credeam că e în regulă să bei moderat în timpul sarcinii. Realitatea asta mi-a fost confirmată și după discuțiile cu mai multe mame pe un grup de Facebook dedicat. Majoritatea știau că sunt riscuri dacă beau mult, dar nu și că nu există o cantitate de alcool sigură.

„Da, au venit oamenii fără copii să mă întrebe de ce beau cât sunt gravidă”, mi-a spus Andra, o tânără din București care lucrează în industrii creative. Era în ultimele luni de sarcină, la o adunare între prieteni unde a băut un pahar de vin și a trebuit să se explice că bea doar această gură, nu cantități industriale. 

Ca multe dintre mamele cu care am vorbit, a băut doar ocazional pe parcursul sarcinii și deloc în primul trimestru. Chiar și așa, a simțit uneori că e judecată dacă bea în public, mai ales după ce copilul s-a născut și alăpta. Alcoolul nu e recomandat nici în alăptare, dar nu există studii care să arate că consumul moderat de alcool – adică o băutură pe zi, cu două ore înainte de alăptare – afectează fătul. De asta, majoritatea medicilor nu-l interzic câtă vreme se respectă timingul.

Pe toată perioada sarcinii, Andra a încercat să aibă grijă de ea cum a știut mai bine, fără însă să exagereze. „Până la urmă ești însărcinată, nu bolnavă”, spune ea. A mers la doctor, s-a documentat înaintea fiecărei decizii și a ales în funcție de cum a considerat mai bine pentru ea și copil. Ca majoritatea mamelor cu care am vorbit, nu a primit vreo indicație specifică despre alcool de la doctor.

În mod ironic, unele dintre cunoștințele care o judecau că bea, fără să aibă un copil, au ajuns să procedeze exact la fel când au rămas ele gravide. „Au înțeles că nu e chiar atât de simplu, că pot interveni multe situații stresante.”

După cum spune și Angela Garbes, autoarea cărții „Like a Mother: A Feminist Journey Through the Science and Culture of Pregnancy”, ne așteptăm de la viitoarele mame să fie dintr-o dată mai virtuoase decât noi toți și le judecăm când nu se ridică la standardele de responsabilitate supremă pe care societatea le-a setat pentru ele.

„Gravidele sunt considerate un bun al comunității”, spune Ana Măiță. Instinctul de perpetuare a speciei e prezent în noi toți, așa că asociem gravidele cu continuarea comunității. Asta vine cu avantaje, crede Ana, dar și cu dezavantaje. Partea bună e că toată lumea îți vrea binele și vrea binele copilului, partea rea e că fiecare înțelege altcumva acest bine și unora li se pare normal să-ți spună ce și cum să faci. În dorința de a proteja fătul, spune Garbes, uităm de sănătatea mentală a mamei. 

„Trebuie păstrat un echilibru”, continuă Ana. „O mamă nefericită și depresivă, chiar dacă face toate lucrurile corecte pentru copilul ei, va avea un copil depresiv, chiar bolnav. Pentru ea, echilibrul înseamnă să le sprijini pe mame și să-ți dai seama de povara pe care trebuie s-o ducă de capul ei.

Depinde de mamă și de situație. Dacă ești cineva care consumă alcool moderat sau rar, să auzi despre riscurile asociate în sarcină poate să fie suficient încât să spui „pentru mine, fără alcool nouă luni”. 

Nu e însă mereu așa de simplu. Când alcoolul e parte din rutina ta zilnică, e mai greu să te lași, iar când vorbim de o dependență poate să fie extrem de greu. 

„Că e sarcină, că nu e sarcină, un sevraj dăunează foarte sever corpului”, spune Genoveva Herta-Gheorghieș, medic specialist psihiatru care colaborează și cu ALIAT, o asociație care luptă cu adicțiile. Dincolo de asta, contează mediul în care femeia trăiește. Dependența vine de foarte multe ori ca răspuns la o viață grea și stresantă. Pe lângă problemele de sărăcie, multe femei se confruntă și cu violență domestică și cu normele unei societăți patriarhale. 

„La sat e mai rușine să fii divorțată decât bețivă”, mi-a spus Laura*, care a lucrat timp de trei ani ca asistentă într-o comună din Bacău. În perioada aia a văzut multă violență pe care o pune pe seama alcoolului. „E o dependență foarte grea și e foarte comună.” În familia ei, socrul e dependent de alcool.

Moașa Adina Păun amintește de un studiu care arată că sărăcia îți afectează capacitatea de a înțelege consecințe pe termen lung. Practic, judecăm persoanele sărace când nu iau niște decizii pe care noi le considerăm simple, dar uităm că grijile lor sunt mult mai urgente. „Ele se gândesc: «Trebuie să trec de seara asta, să uit ce mi s-a întâmplat».”

E adevărat că dacă cauți pe Google „Pot să beau alcool în timpul sarcinii?” primul rezultat îți spune foarte clar că nu există o cantitate sigură de alcool în sarcină și că cel mai bine este să te abții. Dar ai și multe informații contradictorii, care spun că nu-i o tragedie, atât timp cât nu e tărie sau bei sub o anumită cantitate.

O să auzi chiar și doctori care spun că e okay – în apărarea lor, au existat studii care au spus că o cantitate moderată de alcool e acceptată, doar că între timp știința a mers mai departe. Noi n-am ținut pasul. 

„Încă ne entuziasmează foarte tare știri de genul: un pahar de vin roșu pe zi scade riscul de tensiune, consumul moderat de bere îți asigură vitamina B”, spune Ana. „Din punctul ăsta de vedere, studiile care sunt mai mult sau mai puțin plătite de companiile producătoare încă produc entuziasm. Majoritatea celor independente arată însă ce bănuiam: consumul de alcool în orice cantitate este dăunător.” Și să fie clar, aici e vorba mai degrabă despre cum ți-e mai ușor să preiei informații care-ți confirmă modul în care vezi lumea, decât de cenzură.

Dacă crezi că nu te interesează subiectul ăsta pentru că nu vrei copii, gândește-te că o să ai în jurul tău persoane apropiate pe care le pot ajuta informațiile de aici. Iar dacă ești un tip și te gândești că rolul tău biologic se termină la concepție, stai liniștit că nu-i așa, e și despre tine povestea asta. 

În România, nu știm cât se bea în timpul sarcinii și ar fi și greu să măsori asta, pentru că stigmatul asociat cu consumul de alcool în sarcină e mare, așa că lumea nu prea vorbește despre asta, mai ales dacă e vorba despre un consum ridicat. Nu suntem vreo excepție – toate țările se confruntă cu subraportarea fenomenului.

La nivel global însă, una din zece gravide consumă alcool, iar 20 la sută dintre acestea au consum de risc, conform acestui studiu. Aproximativ 119 000 de copii se nasc în fiecare an cu sindrom alcoolic fetal, una dintre cele mai grave probleme asociate consumului de alcool. Acesta poate cauza malformații fizice, probleme cognitive și deformări faciale. Trebuie spus, totuși, că asta nu înseamnă o condamnare la moarte, după cum îți arată băiatul ăsta care lucrează la o fermă din Olanda.

Dacă ar trebui să-ți răspund la întrebarea asta într-o suflare probabil ar suna așa: alcoolul trece din sângele tău prin placentă în sângele copilului. În timp ce tu ai un ficat adult, capabil să-ți elimine substanța din corp, copilul n-are așa ceva. Așa că, în funcție de cantitatea de alcool consumată și de etapa de dezvoltare în care se află fătul, alcoolul poate să-i afecteze greutatea, formarea organelor, dezvoltarea oaselor, a sindromului nervos sau să ducă la avort spontan. 

Studiile și logica intuitivă ne spun că, cu cât cantitatea de alcool consumată de mamă crește, cu atât cresc și riscurile asupra fătului (și mamei). „După depășirea a 20 de mililitri de alcool pur zilnic (două băuturi) consumul de alcool devine un factor semnificativ în dezvoltarea insuficientă a sarcinii și atingerii potențialului de dezvoltare a copilului”, mi-a explicat Cristina Speriatu, medic specialist obstetrică-ginecologie. 

Ca să-ți faci o idee, o unitate de alcool înseamnă aproximativ 14 grame de alcool pur, adică circa 350 mililitri de bere, 150 mililitri de vin sau 40 de mililitri băuturi spirtoase. Sindromul Alcoolic Fetal, de exemplu, e asociat cu un consum mare, de peste cinci unități – adică echivalentul a mai mult de cinci beri sau cinci pahare de vin – de alcool zilnic.

Un factor important e și momentul sarcinii. „Dacă ne expunem semnificativ în primul trimestru (primele 16 săptămâni de sarcină, în care se formează celulele –  n.r.), copilul poate să aibă anomalii faciale, malformații oase, defecte cardiace, de exemplu unde trebuia să iasă un vas din ventriculul stâng să iasă din ventriculul drept”, spune Cristina. „Pot să fie malformații la nivelul rinichilor, ochilor, sistemului auditiv, malformații la nivelul boltei palatine. Cel mai des întâlnite sunt malformațiile la nivelul sistemului nervos central.” 

Adina Păun, moașă și educator pre și post natal, adaugă însă că „embrionul e un organism care e în plină divizare, în plină explozie celulară, are un ADN care trebuie să se replice atât de mult. În momentul în care bei, tu-l expui în mod repetat la niște otravă, pentru că din păcate alcoolul este și liposolubil și hidrosolubil și atunci el trece din sângele mamei prin placentă, în lichid amniotic, în sângele fetal și ajunge în creier, în inimă, în tot ce vrei”.

Riscurile nu dispar pe măsură ce sarcina înaintează, o dată și pentru că organele nu sunt complet formate la sfârșitul primului trimestru, apoi pentru că alcoolul tot o toxină e, iar copilul nu poate să-l proceseze ca un adult. Și în trimestrul al doilea (16–28 săptămâni) și al treilea există riscuri de avort spontan și de a naște un copil cu o greutate mică, adică bebelușul să devină un copil mai slăbit decât ar fi fost poate în mod normal.  

Toată pleiada asta de afecțiuni și simptome, la fel ca multe altele pe care nu am apucat să le descriu din motive de spațiu, sunt cuprinse în ceea ce se numește Spectrul Tulburărilor Alcoolice Fetale (STAF). 

Poate îți vine să zici că „sigur, toate problemele astea de care ai spus se întâmplă doar în cazul unor mame cu un consum mare de alcool, nu dacă bei un pahar de vin pe săptămână”.

După cum spuneam, lucrurile sunt foarte complicate. Nu există o limită inferioară a consumului de alcool sau un anumit tip de alcool care să fie sigur. Consumul de alcool în cantități mari riscă să aibă un impact puternic asupra fătului, dar nu știm dacă există un consum minim care să nu-l afecteze. Și nu știm cât de mari sunt efectele. Nu există studii concludente care să arate că poți bea în siguranță un pahar de vin o dată pe săptămână sau o bere la două zile. iar în ultimii ani, tot mai multe cercetări arată că există riscuri și în cazul unui astfel de consum.

De exemplu, acest studiu care arată că și un consum mic de alcool poate afecta dezvoltarea creierului copilului sau acesta, care arată că două pahare de vin pe săptămână pot avea un impact negativ asupra IQ-ului copilului tău. 

„Până nu trebuie să învețe, nu-ți dai seama. Sunt unii copii care sunt ultra funcționali, dar ulterior ajungi să te întrebi: «chiar nu poate face 2+2 în clasa treia?»”, spune Adina. 

De multe ori, alcoolul e doar o parte din poveste, pentru că sunt mulți factori care influențează dezvoltarea copilului. De asta, cercetătorii nu pot spune ceva de genul „dificultățile copilului ăstuia în a înțelege informația se datorează în măsură de 20 la sută faptului că mama a băut în timpul sarcinii, 30 la sută lipsei accesului la grădiniță, 10 la sută geneticii etc.”.

Iar studiu exact, după rigorile științifice, nu ar fi etic. Imaginează-ți cum ar funcționa: ai un grup de control cu femei care nu beau alcool în timpul sarcinii și grupuri de femei cărora le spui „tu bei un pahar de vin pe zi și tu unul de pe săptămână, ca să vedem cum ies copiii voștri”?

„Majoritatea studiilor se fac retrospectiv, asta înseamnă că ne bazăm pe ce-și amintește respectiva femeie despre ce a băut și pe ce e dispusă să spună că-și amintește, pentru că există o mare stigmă asociată consumului de alcool de către femei, mai ales în sarcină”, explică Adina Păun.

Toți doctorii și experții cu care am vorbit pentru acest articol mi-au spus că recomandarea lor este: fără niciun strop de alcool în timpul sarcinii. ​​„Dacă nu există studii care să arate siguranța, noi ca medici nu putem să fim relaxați în ceea ce privește recomandările”, spune Cristina, medic specialist în obstetrică-ginecologie. 

Adevărul e că până la urmă nimeni nu-ți poate garanta un copil sănătos. Există mame care beau peste cinci unități de alcool în sarcină și nasc copii sănătoși. Există mame care beau o dată pe săptămână și le afectează fătul. În cartea ei, Angela Garbes citează un doctor care vorbește de o pereche de gemeni în care unul s-a născut cu SAF, celălalt nu. Nu se știe dacă e vorba de un joc de noroc sau vreun factor genetic încă nedescoperit. 

Alcoolul e procesat diferit în corp, în funcție de fondul tău genetic, de greutatea ta, de cum îți funcționează ficatul sau de starea sănătății generale. Ce mă afectează pe mine poate să nu te afecteze pe tine și invers. Și asta e valabil și în cazul copilui, iar asta complică și mai mult cum stabilești o limită la alcool. Tocmai de-asta medicii spun că abstinența totală este cea mai sigură opțiune. 

În același timp, sunt și voci care cer o nuanțare mai puternică a mesajului. Pentru a găsi varianta cea mai sigură pentru făt, creștem presiunea pe mame. În cărți ca „Like a mother, A feminist Journey through the Science and Culture of Pregnancy” sau „What to Expect When You’re Expecting”, scriitoarea Angela Garbes, respectiv economista Emily Oster spun că ce ar trebui să încurajăm e o decizie informată, pentru că e vorba de un management al riscului pe care mama și-l asumă.

„Medicul tipic de spital de stat dintr-o reședință de județ are probabil zece minute disponibile pentru o gravidă. Ce poate face în zece minute? Să-i spună să ia niște acid folic, probabil, dar nu cred că stă nimeni să-i țină discursuri despre ce să mănânce, să nu bea, să nu fumeze”, spune Adina Păun, moașă. „Și nici nu au înclinația să facă prevenție. Medicii sunt formați, și e corect să fie așa, pe patologie.” Asta ar trebuie să facă moașele, asistenții de neonatal, asistentele comunitare, mediatorii sanitari sau chiar medicii de familie, dar e complicat când aceștia sunt prea puțini. 

Sunt mame care devin „researcheri timp de nouă luni de zile”, cum spune Ana Măiță, care citesc tot ce mișcă despre sarcină și merg la doctor cu lista de întrebări, dar ele sunt o minoritate. Un sfert dintre femeile însărcinate din România au primul contact cu medicul în timpul travaliului. Asta se întâmplă dintr-o mulțime de motive, de exemplu sunt șanse mai mare ca o femeie la a treia, a patra sarcină să nu meargă regulat la doctor, spre deosebire de cineva la prima sarcină. Dar, de multe ori e vorba de sărăcie. 

„Foarte multe gravide nu sunt monitorizate”, spune Mircea Onofriescu, medic primar obstetrică-ginecologie la Iași. Cunosc cazuri în care nu au bani de autobuz să ajungă de la periferia Iașului la maternitate. Sunt cazuri în care ele trebuie să stea acasă să muncească, să aibă grijă și de alți copiii și renunță la controale medicale în favoarea activităților casnice”.

Sărăcia, analfabetismul funcțional sau lipsa infrastructurii de sănătate sunt piedici în calea unei informări minime. „Am avut femei care au venit la cabinet, evident însărcinate, să mă întrebe de ce li s-a umflat burta”, mi-a povestit Laura.

Medicul de familie făcea naveta să ajungă la cabinetul din sat, așa că Laura a ajuns să se ocupe de mult mai multe decât erau în fișa postului. A avut parte de femei care au născut acasă și au sunat-o doar s-o întrebe cum să înregistreze copilul, femei care nu făceau legătura între menstruație și sarcină, și multe care-i spuneau că nu au bani să meargă la ginecolog în oraș. 

„Noi tot bârâiam mamele: «trebuie să nu fumați, să nu beți» și tații stau cu salamul într-o mână și cu o bere în alta”, spune moașa Adina Păun. „Și tații contează, vârsta lor contează, obiceiurile de fumat, de băut, dieta lor, greutatea lor la concepție contează.” Studii recente sugerează o legătură între consumul de alcool al taților în perioada concepției și defectele la naștere și arată că dacă vrem copii sănătoși, nu putem arăta cu degetul doar spre mame. 

„Cultural, suntem în paradigma asta foarte tradițională în care femeia naște și bărbatul bea la crâșmă cu prietenii”, spune Ana Măiță. „Alcoolul e deja parte din poveste.” Chiar dacă nu femeia e cea care bea.

Dacă ești tip, unul dintre cele mai simple moduri în care îți poți ajuta partenera e să fii solidar cu ea și să renunți și tu la alcool timp de nouă luni, mai ales dacă obișnuiți să beți împreună, regulat sau mult. În plus, Adina recomandă ca ambii parteneri să meargă la un consult preconcepțional.

Data viitoare când îți vine să judeci o mamă pentru că știi tu mai bine, mai bine spune-i informațiile de care crezi că are nevoie și las-o pe ea să decidă ce vrea să facă, fără să o învinovățești pentru decizia lor.

*Numele a fost schimbat pentru a proteja identitatea persoanei.