Lista asta de combinații mortale cu alcool te salvează să n-ajungi la mila medicilor din România

Pe 27 februarie 2018, în jurul orei 1 dimineața, am ieșit din casa prietenului meu de atunci, după o ceartă violentă, cu o geantă în mână și câteva lucruri. Uberul mă aștepta în fața blocului. Ușile liftului s-au închis în spatele meu, iar, după câteva secunde, s-a stins lumina și liftul a rămas suspendat în aer, cu mine captivă înăuntru.

Am apăsat cu disperare butonul de alarmă, dar nu se-ntâmpla nimic. Aveam 3 la sută baterie și nicio linie de semnal la telefon. Așa că am strigat cât de tare m-au ținut laringele. Inima și respirația au luat-o razna și nu puteam să-mi mișc picioarele. Tremuram de zici că aș fi avut convulsii și simțeam că mă asfixiez, de parcă pereții liftului se lăsau peste mine. 

Prietenul meu m-a auzit într-un final și a sunat la 112. O echipă de intervenție a deblocat liftul și am ieșit de acolo după aproape o oră de disperare. Deși nu mai eram blocată nicăieri, acel moment a introdus anxietatea în viața mea, iar atacurile de panică au devenit ceva la ordinea zilei. 

Inițial, am început cu lifturile. De fiecare dată când ușile se închideau, mi se tăia respirația. Am continuat în metrou, spații închise, săli de clasă. Nu a mai durat mult până când atacurile de panică nu m-au mai lăsat să ies din casă, să merg la facultate sau la muncă. Fiecare zi era o povară și am știut că am nevoie de ajutor. 

Am schimbat trei medici psihiatri de atunci și o groază de combinații de pastile prescrise. Niciunul nu mi-a zis, totuși, una dintre regulile cele mai importante: când urmezi un tratament cu orice anxiolitic, precum cel cu benzodiazepine, sub nicio formă să nu consumi alcool. Am aflat asta abia trei ani mai târziu, când mă luptam deja cu o dependență cauzată de combinația dintre Xanax și alcool. 

Am scăpat cu ajutorul celui de-al patrulea medic, care după primul consult i-a spus mamei: „Să-i mulțumiți lui Dumnezeu că e încă în viață!”. Acum, un an mai târziu după un sevraj cumplit și un tratament cu metadonă încă mă întreb ce a fost în capul meu. 

„Bine, măi Teo, tu nu știai că nu trebuie să combini alcoolul cu Xanax”. Uite că nu știam și ceva îmi spune că nici medicul care mi-a prescris acest medicament timp de trei fucking ani nu avea habar. Îmi aduc aminte când l-am sunat prima dată din Vamă să îl întreb dacă pot bea o bere cu tovarășii la Stuf, chiar dacă sunt sub tratament. Răspunsul lui a fost: „Sigur, fără probleme, da’ vezi să nu fie chiar în același timp cu pastila”. Atât.

Am zis să îți dau o mână de ajutor și am făcut research-ul pentru tine, așa că uite o listă cu ce să NU combini niciodată alcoolul, oricât de tare ai vrea să îți rupi capul la o petrecere.  

Undeva în mentalul colectiv există fixată ideea că dacă ești sub tratament cu antibiotic nu ar trebui să bei. Știu asta pentru că de fiecare dată când sunt într-un context social în care oamenii beau și se distrează, cineva sigur va presupune că beau apă plată pentru că sunt sub tratament cu antibiotice. Pentru că de ce, doamne iartă-mă, nu aș consuma alcool la o ieșeală? 

În realitate, sunt sute de medicamente pe care poți să le cumperi cu sau fără prescripție, unele chiar și din rândul celor naturiste, care nu ar trebui luate în combinație cu alcoolul. O listă detaliată cu medicamentele care interacționează cu alcoolul a fost întocmită de National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA) și o găsești aici. 

Pe scurt, în combinație cu alcool unele medicamente fie potențează efectele băuturii sau a pastilelor, fie schimbă efectul cu totul. În plus, amestecul îți poate dăuna grav la unele afecțiuni, cum ar fi o boală de inimă sau hipertensiune arterială. 

Unele medicamente luate cu alcool – precum analgezicul Tramadol, benzodiazepinele psihoactive ca Xanax și Valium sau medicamentul pentru epilepsie ca Lyrica – te fac să te simți ca și cum ai pluti prin spațiu. Doar că efectele lor sunt dezastruoase. 

Ai grijă și la medicamentele precum analgezicele (aspirina sau ibuprofenul) sau anticoagulantele. Deși poate îți par inofensive, îți pot afecta iremediabil organele interne. 

Una din cele mai nasoale combinații pe care o poți face este între alcool și opioide. Conform centrului de recuperare Northpoint, cocktailul acesta fatal e responsabil de cele mai multe supradoze cauzate de mixuri de substanțe. Asta pentru că ambele acționează ca depresori ai sistemului nervos central, care poate încetini până la punctul de oprire. Cu alte cuvinte, inima poate uita să bată sau plămânii pot uita să se extindă și aia e.

Fie că vorbim despre opioidele prescrise de medic, precum metadona pentru tratarea dependențelor, sau calmante ca Tramadol, Oxicodona, Morfina sau Vicodin, nu consuma niciodată alcool cât te afli în tratament, chiar dacă ai văzut asta în Dr. House. Combinația asta îți poate da ameţeli, pierderea memoriei sau chiar a cunoștinței, scăderea capacității motorii, încetinirea respirației, sedare profundă sau chiar comă. Chiar și doar o bere amestecată cu opioide crește riscul de supradoză. 

Muzica trap a dat două scam-uri mari lumii întregi: te-a făcut să crezi că două versuri strigate la microfon, în timp ce pe fundal se aude melodia trasă în studio, poate fi numită concert și că lean-ul merge cu alcoolul ca uns. Nimic mai fals.

Lean-ul conține codeină cu prometazină și se găsește și la noi în România, din fericire nu atât de ușor ca în State sau în alte state UE, unde se eliberează cu prescripție medicală. În sine, codeina e un opioid mult mai slab ca morfina, care e folosit ca tratament pentru durere, tuse sau diaree. 

Substanța nu e prea prietenoasă, iar medicamentele care țin codeină sunt marcate de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) cu o etichetă neagră de avertizare privind efectele nocive pe care ar putea să le aibă asupra pacientului, în special asupra minorilor, adică a corpurilor încă în dezvoltare. Codeina e atât de nașpa că poți să cazi inconștient la podea, cu spume la gură, și fără ajutorul alcoolului.

Heroina e clar unul din cele mai nașpa droguri pe care să le iei, dar nu cred că e cazul să-ți explic eu asta. Deși consumatorii spun că au o stare profundă de căldură și euforie, dependența e sigură, fie că o inhalezi, o tragi pe nas sau o injectezi. Nu cred că mai are rost să zic ce se întâmplă când o combini cu alcoolul, pentru că dacă ai ajuns la heroină, e posibil să ai probleme mai mari de atât.

Nu același lucru se spune despre fentanil. Deși este de 50 până 100 de ori mai puternic decât morfina, substanța din care se face heroina are un PR mult mai bun. 

Fentanilul farmaceutic e utilizat de medici, chirurgi și alți profesioniști din domeniul sănătății pentru a controla durerile cumplite, cum sunt cele ale pacienților cu cancer terminal. Fentanilul recreațional e la fel de pur ca apa de Dâmbovița, așa că n-ai nicio idee la ce te poți aștepta. De vreun an încoace, a creat o criză în sistemul de sănătate din SUA legată de consumul de droguri. Problema e mare și autoritățile habar n-au cum să o gestioneze. 

Republicanii au vrut să clasifice substanța la categoria de arme de distrugere în masă, iar mai mulți experți i-au avertizat că e o ideea stupidă. Aproximativ 108 000 de americani au murit de supradoză în 2021, dintre care peste 71 000 din cauza fentanilului.

În Europa, fentanilul nu a pătruns atât de puternic pe piață, ori datele sunt subestimate, după cum precizează Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie. Au fost însă raportate cazuri de supradoză în țări ca Estonia și Suedia.

Supradoza de opioide nu înseamnă automat moarte dacă se acționează cum trebuie. E nevoie de naloxonă – substanța care îi poate salva nu doar pe cei care iau prea multe opioide, cât și pe cei care au abuzat de benzodiazepine. Din fericire, în România, atât la Urgențe, cât și în ambulanțe există acest medicament care poate salva vieți. 

Ketamina e un sedativ pentru sistemul nervos central și face parte din seria medicamentelor care au părăsit sălilele de operații sau cabinetele veterinare și și-au găsit loc la petreceri. În doza potrivită, te bagă în K-hole, cu halucinații și amorțeală. În doze mai mari, ketamina poate să îți dea disociere, adică senzația aceea că sufletul tău a părăsit corpul și nu mai ai treabă cu el. Iar în doze și mai mari, direct anestezie generală sau chiar comă. 

Pericolul hardcore apare când e amestecată cu alte substanțe și, ca mai toate drogurile de azi, e foarte greu să-ți dai seama dacă ce ai tu în plic și îl numești K e chiar asta. Există studii care arată că ketamina poate ajuta în tratarea dependenței de alcool, sub supravegherea medicului, evident. Însă dacă iei cele două substanțe împreună crește riscul de infecții urinare, pierderi de memorie, comă și chiar moarte. 

În fapt, statisticile din Marea Britanie din perioada 1993-2006, când s-a popularizat K-ul, au arătat că din 23 de decese, doar patru au fost doar de la ketamină – restul au venit din asocierile cu alte substanțe, în special alcoolul. 

În categoria drogurilor disociative intră și dextrometorfanul sau DXM, substanța pe care oamenii o primesc cel mai des de la dealeri, în loc de K. DXM-ul e fratele vitreg al codeinei, pe care la origine o poți găsi și în formule de sirop de tuse, precum cea a siropului Tussin sau Rofedex. 

În cantități normale (15-30 mg pe oră) DXM-ul nu e un pericol. Luat în cantități mari (peste 100 mg) sau amestecat cu alte substanțe poate să dea senzația de euforie, dar apoi sa aibă efecte nașpa pentru corp și mai ales pentru minte. DXM-ul duce la dezvoltarea psihozelor, a gândurilor suicidale sau letargiilor, iar cu cantități mari de alcool chiar la comă, deteriorări ale creierului sau moarte din cauza problemelor respiratorii. 

Deși s-ar putea sa nu îți pună viața în pericol, dacă tragi „funny gas" din baloane la petreceri evită pe cât poți alcoolul. Vorbesc despre protoxid de azot, o altă substanță din cabinetele medicale, dată la greu prin cluburi. Nu de alta, dar împreună cu alcoolul îți pot da transpirație excesivă, greață, vărsături, amețeală, oboseală, halucinații, distorsiuni de sunet și pierderi de memorie.

GBL și GHB au primit reputația de drogul violului pentru că e vorba de o substanță foarte greu de controlat, iar în doza nepotrivită te tranchilizează vreo trei-patru ore. Sunt depresanți ai sistemului nervos central al căror efect seamănă cu alcoolul, în cantități mici. Consumatorii experimentați își măsoară doza cu pipeta sau seringa, pentru că și o cantitate mică peste capacitatea corpului te poate lăsa inconștient. 

În cazul ăsta, cum să îți treacă prin cap să îl iei cu alcool? Statisticile au arătat că numărul de decese din cauza acestui mix e mult mai mare comparativ cu alte droguri precum ecstasy, fiind folosit pe la aceleași tipuri de petreceri. 

GHB și GBL mai au o particularitate: îți cresc pofta de sex. De aceea e asociat cu cazuri de viol sau agresiuni sexuale, fiind una dintre substanțele strecurate prin băuturile lăsate nesupravegheate. Stay safe, Queen!

Îmi aduc aminte de vremea în care vedeam câte un magazin de legale la fiecare colț de liceu. Spice-uri, etnobotanice, otravă de șobolani — cum vrei să le numești — au fost poate cel mai rău lucru care s-a abătut asupra României în materie de droguri. Cred că a depășit și epidemia de heroină de la începutul anilor ‘90, pentru că cei care consumau etnobotanice nu erau doar din Capitală și alte două orașe, ci s-a extins la mai toți tinerii. 

Deși se vindeau la liber, erau complet necontrolate, iar consumatorul era mereu surprins de noi și noi produse – nu știai niciodată ce o să ți se-ntâmple. Mulți din generația mea și-au pierdut adolescența și chiar viața din cauza legalelor – cei care consumau treceau prin stări horror de paranoia, anxietate extremă, halucinații, episoade psihotice, violență extremă, detașare de la realitate și gânduri suicidale. 

Deși sunt puține studii care explică care e efectul amestecului dintre alcool și legale, e clar că cele din urmă sunt prea imprevizibile pentru a te risca. Au fost raportate totuși cazuri de hepatită toxică și leziuni la ficat din cauza mixului ăsta bombă. 

Deși stimulentele cu alcool sunt unul din cele mai populare mixuri pe care le știu de la petreceri, nu prea fac casă bună. Bine, efectele nu sunt atât de grave ca atunci când amesteci opioidele cu alcoolul, dar tot ai șanse să ajungi la camera de urgență. 

Într-un articol VICE despre cum să nu te droghezi ca un idiot, Valentin Simionov, coordonator de programe la Rețeaua Internațională a Persoanelor care Consumă Droguri (INPUD) și fost director al Romanian Harm Reduction Network, a spus că „stimulentele, luate împreună cu deprimanți (cum e alcoolul), îți pun presiune inutilă pe sistemul circulator, care trebuie să o ia când repede, când tare. Și nu mai înțelege nimic. 

Substanțele vasodilatatoare, ca poppers, îți fac inima să pompeze mai tare, că are mai mult volum de acoperit, iar stimulentele din efedrină (ca metamfetamina) îți contractă vasele și îți cresc presiunea. Adică apare inclusiv pericolul să îți plesnească niște vase de sânge. Dar depinde de ce calitate a venelor ai”, a spus Simionov. Stimulentele cu alcool îți fac inima să o ia razna, iar dacă mai adaugi și un opioid, e chiar o combinație fatală.

De asemenea, e bine să nu combini niciodată stimulentele între ele. O altă combinație fatală vinovată de un număr mare de decese e între mefedronă, cocaină și alcool. Just don't. 

Eugen Hriscu, de la Clinica Aliat, mi-a oferit o serie de sfaturi pentru tinerii care consumă droguri pe la petreceri și festivaluri, dar care nu vor să apară la știrile de la ora 5:

„Dacă ai luat stimulente bea minimum jumătate de litru de apă pe oră, nu alcool, pentru că deshidratează. Amestecul de substanțe din clase diferite e de evitat. În special sunt periculoase combinațiile de excitante (cocaina, xtc, speed) cu alcool și benzodiazepine (Xanax, Anxiar, Diazepam) și alcool. Etnobotanicele sunt periculoase în orice situație! Începe cu o doza mică și așteaptă cel puțin o oră înainte de a decide dacă să crești doza".

Nu prea știu oameni care să nu amestece iarba cu nimic, mai ales la petreceri. E clar că atunci când vine vorba de mixuri e bine să nu iei depresanți cu substanțe care îți stimulează mintea și corpul, precum coxul sau boabele. Nu de alta, dar îți va stresa corpul, care va fi prea confuz ca să-și dea seama ce vrei - să te chilluiești sau să te agiți. 

Alcoolul potențează inclusiv canabisul. Ambele substanțe au efect asupra sistemului central nervos, alcoolul pe capacitățile motorii și cele cognitive, în timp ce iarba afectează memoria, percepțiile, simțurile și senzația de plăcere. Totodată, ambele sunt substanțe psihoactive, iar high-ul final e mult mai puternic împreună, lucru care ar putea să fie periculos. 

Dacă tragi linie, îți poate crește nivelul de anxietate și paranoia de la weed, până o dai în greening out, care e o senzație de rău de la iarbă. Sau se poate să nu mai fii conștient exact de cantitatea de alcool pe care o bagi în tine. Ba mai mult, iarba îți poate da senzația că nu te-ai îmbătat atât de tare și că mai intră încă șase shoturi de tequila. Te distrezi, te simți bine, până te-a lovit și nu mai știi de tine. 

Dacă prietenul tău nu mai pare conștient, vomită sau intră în convulsii, sună urgent la 112. S-ar putea să experimenteze ceea ce se numește „otrăvire cu alcool” și viața să-i fie pusă în primejdie. Chiar dacă ai impresia că nu te-ai îmbătat, alcoolul pe care l-ai băut nu s-a transformat ca prin minune în apă. 

Problema cea mai mare a drogurilor e că nu sunt verificate și de multe ori n-ai idee ce se află exact în pastila aia colorată pe care ai băgat-o în gură. Dacă nu ar mai fi incriminat consumul de droguri și n-ai mai fi pasibil de închisoare pentru trei grame de iarbă, atunci am fi cu un pas mai aproape către un sistem de sănătate integrativ în care oamenii cu dependențe sau supradoze ar fi îngrijiți fără prejudecăți sau cel puțin cu o doză mai scăzută de virtue signalling.

De cele mai multe ori se ajunge la supradoză din accident sau pentru că nu există o bună informare cu privire la ce și cum să consumi, sau pentru că pur și simplu nu știi ce naiba ai luat de la dealer. Nu zic să redeschidem magazinele de legale, ci doar că e cazul ca statul să accepte că prin actuala atitudine față de consum nu luptă împotriva drogurilor, ci a cetățenilor săi și mai bine învață cum să protejeze viața consumatorilor în loc să incrimineze. 

Din fericire, eu am scăpat cu bine din ciclul abuzului. De aproape doi ani am renunțat la tot. Nu am mai băgat strop de alcool în gură, m-am lăsat și de fumat și de câteva luni bune am reușit să renunț și la pastile pentru anxietate. Ba mai mult, mi-am schimbat complet stilul de viață. Deși muncesc 12 ore pe zi, reușesc să dorm suficient, să mănânc sănătos și să mă bucur de viață. Ce-i drept, petrecerile sober nu mai sunt atât de distractive ca înainte, dar nu există sentiment mai plăcut pentru mine decât acela de după o seară de club în care mă întind în pat liniștită și nu se-nvârte camera cu mine. 

Dacă crezi că ai o problemă cu consumul de alcool sau alte substanțe sau cineva apropiat se confruntă cu dependența îi poți contacta pe cei de la Clinica ALIAT.