Ce tre’ să știi despre facturile la lumină și gaz care o să-ți rupă salariul iarna asta în România

Dacă ți-e teamă că facturile la curent și la gaze naturale vor ajunge iarna asta să aibă chiar și patru cifre, de o să crezi că ai primit o ofertă ca să cumperi compania, nu ești singurul. E greu să nu stai cu frica-n sân când te uiți la declarațiile recente ale Rusiei că sunt gata să pună un embargo asupra Uniunii Europene, că România nu are destul gaz pentru iarna asta, că vom avea parte de probleme în sectorul metalurgic. 

Permite-mi să le iau însă pe rând și să te liniștesc, cel puțin până la prima factură.

Chiar și înainte de războiul din Ucraina, piața internațională se lovea de o problemă acută cu energia. Toate economiile lumii au apăsat simultan butonul de start, după ce pandemia a dat semne că o lasă mai moale. Asta a pus o presiune foarte mare pe mai multe sectoare ale economiei și, pe lângă asta, administrarea defectuoasă a țării a contribuit și ea. Bonus: război. De aici, cunoști foarte bine situația: UE impune sancțiuni Rusiei, Putin face pe copilul râzgâiat și zice „nu, dom’le, e vina ucrainenilor că dați voi bani grei la facturi”, iar toată lumea pare să se pregătească pentru o iarnă foarte grea.

Ca să-ți faci idee de cât de gravă e situația, în martie 2019, Bursa Română de Mărfuri a afișat un preț la gaze naturale en-gros pentru megawatt/oră la 90,86 lei. Fix un an mai târziu era încă bine, la 96,01 lei. Prima creștere considerabilă a venit în septembrie 2021 – 129 lei, iar acum în august 2022 a ajuns la 579,5 lei. 

În primăvara lui 2022 a venit și războiul, iar relațiile cu Rusia, principalul furnizor de petrol și gaze naturale, s-au fâsâit. Pe măsură ce sancțiunile împotriva lui Putin au început să fie aplicate, relațiile s-au înrăutățit, iar tot mai multe țări au în plan să se deconecteze complet de la ruși și zăcămintele lor.

Dacă tot am ajuns la prețuri, uite evoluția și pentru energie electrică pentru profil de consum mixt (consum zi și noapte, orele 00.00 – 24.00): final de mai 2020 – 224,09 lei megawatt/oră, final de mai 2021 – 365,92 lei, final de mai 2022 – 1 901,67 lei și acum în august 2022 a ajuns la 5 795,88 lei.

Hai să-ți arăt situația de acum din Uniunea Europeană și cum se pregătește România pentru iarna lui 2022. 

Cei din Occident au înțeles mult mai bine cât de gravă va fi această criză. Fatih Birol, președintele Agenției Internaționale a Energiei, a declarat într-un interviu pentru Der Spiegel că „avem în același timp o criză a petrolului, o criză a gazului și o criză a electricității”, iar asta se pare că a aprins un semnal de alarmă pentru țări ca Franța, Germania, Grecia sau chiar Spania. De exemplu, germanii nu vor mai avea parte de apă caldă în instituțiile publice, în dușurile de la piscine sau din săli de sport. Dacă asta ți se pare destul de drastic, gândește-te că au impus clădirilor municipale să nu fie încălzite cu mai mult de 20 de grade Celsius. 

Chiar dacă regulile sunt stricte, n-o să-ți iei însă o amendă dacă nu le respecți. Nu e și situația Franței, unde aparatele de aer condiționat din magazine trebuie să funcționeze doar cu ușile închise, pentru că altfel amenda poate ajunge și până la 750 de euro. Pe lângă asta, a mai impus și câteva reguli privind iluminarea din timpul nopții: publicitatea după miezul nopții va fi făcută fără lumini, pentru a reduce semnificativ consumul de energie.

Da, francezii par să se pregătească temeinic pentru o reducere semnificativă a consumului, chiar dacă 70 la sută din energia lor vine din centralele nucleare, ceea ce nu-i face atât de dependenți de ruși. Totodată, pentru consumatori obișnuiți au fost create niște orare în care ar fi mai bine să folosească electronicele și electrocasnicele mari consumatoare.

Cât despre italieni, aceștia au avut o singură propunere de a limita consumul de energie, dar a fost foarte repede respinsă, mai ales după ce de acum fostul premier al țării Mario Draghi și-a dat demisia. În schimb, singura măsură care a intrat în vigoare are în vedere ca temperatura aerului condiționat să nu fie sub 19 grade vara și să nu depășească 27 de grade iarna. 

În România nu există astfel de măsuri.

Există recomandări, dar e la latitudinea fiecărui primar ce alege să facă. De exemplu, primăria Arad a decis să reducă iluminatul public cu două ore, iar semafoarele intermitente să fie oprite. Pe Facebook, primarul Sectorului 4 al Capitalei Daniel Băluță își întreabă locuitorii dacă vor sau nu luminițe de sărbători.

Totuși, asta nu ar fi nicio problemă dacă consumul de energie electrică nu ar fi crescut simțitor față de aceeași perioadă a anului trecut. Institutul Național de Statistică a raportat că în primele șase luni țara noastră a importat cu peste 12 la sută mai multă energie electrică față de anul trecut, în condițiile în care producția internă e mai mică decât în 2021.

Cât despre gazele naturale ale României, ministrul Energiei Virgil Popescu a declarat că stocurile de gaze naturale ale României se află la 73 la sută. Totuși, să crezi ce zic politicienii de la noi în fața crizelor e ca la alba-neagra – uneori te arzi, alteori nu. Sau mai bine mergi pe cealaltă idee: când politicienii zic ceva, lucrurile stau fix pe dos.

Chiar și așa, România poate să extragă gaze naturale din Marea Neagră și are foarte multe rezerve de petrol. Asta nu ar trebui să ne facă mai puțin dependenți de ruși și să ne salveze în cazul în care aceștia pun un embargo asupra Uniunii Europene?

Încă de la începutul războiului din Ucraina s-a spus că, de fapt, România e printre puținele țări din Uniunea Europeană care nu are contracte directe cu rușii, iar nivelul de resurse importate de la ei e destul de scăzut, așa că nu e necesar să ne facem griji cu privire la un posibil embargo. E pe bune treaba asta? Răspunsul simplu e că nu, pentru că, fără să ne dăm seama, suntem dependenți, mai ales din cauza petrolului, de ruși. 

Ca să înțelegi mai bine, una dintre cele mai importante companii petroliere din România este Rompetrol, care a avut parte de foarte multă susținere din partea statului, dar și a mai multor oameni de afaceri ce au reușit să ridice capitalul firmei. Totul s-a schimbat în august 2007, când Rompetrol a fost achiziționat în proporție de 75 la sută de compania KazMunaiGaz, din Kazahstan. Până la acel moment, omul de afaceri Dinu Patriciu deținea 80 la sută din compania petrolieră. Mai târziu, în 2009, KazMunaiGaz deținea toate acțiunile Rompetrol.

O problemă foarte mare pentru România o indică, de altfel, și gazoductul Caspian Pipeline Consortium, o conductă care pleacă de pe teritoriul kazah și trece prin Rusia, având ca punct final portul Novosibirsk de la Marea Neagră. Timp de 20 de ani, Kazahstan a livrat petrol țărilor occidentale prin intermediul acestui gazoduct, dar Rusia a amenințat în repetate rânduri că o va închide. Totuși, Kazahstan a decis recent că ia în calcul să folosească un alt gazoduct, ca să nu mai fie dependentă de bunăvoința Rusiei. 

Cât despre gazul pe care-l importă România, sursele noastre nu sunt direct de la ruși, ci de la intermediari. În fiecare an, consumul nostru mediu de gaze naturale e între 11–12 miliarde de metri cubi, adică între 20 și 30 la sută, în funcție de sezon și activitatea economică. Una dintre firmele cu care țara noastră are contract este Imex Oil Limited, cu sediul în Cipru, dar care este un important intermediar pentru Gazprom, compania deținută de stat și controlată de Moscova, după cum arată Europa Liberă.

Chiar și așa, care sunt șansele ca Rusia să se țină de cuvânt și să ne taie gazele și petrolul? 

Întrebarea asta a fost vehiculată încă de la începutul războiului din Ucraina, iar foarte mulți lideri europeni au început să ia în calcul deconectarea totală de la tot ce înseamnă Rusia. Chiar dacă foarte multe economii europene au păreri împărțite când vine vorba de divorțul de gazul și petrolul rusesc, foarte mulți au militat pentru ruperea contractelor cu firmele rusești, ca să nu mai finanțăm, direct, războiul lui Putin. 

Cât despre economia rusească, nu sunt multe de spus – ea e bazată pe exportul de resurse naturale, chiar dacă pe vremea comunismului puteai să găsești foarte multe electronice cu eticheta „Made in Mother Russia”. Datorită globalizării și a forței de muncă foarte ieftine din China, majoritatea fabricilor din Statele Unite și Europa au decis să-și mute producția acolo, iar Rusia a rămas doar cu titlul de „benzinăria Europei”. 

În martie, Rusia a reușit să câștige 720 de milioane de dolari doar din vânzarea de resurse precum gaz și petrol. Asta naște o întrebare fundamentală: chiar o să se țină rușii de cuvânt și o să pună un embargo asupra Europei? 

Expertul în energie Ana Otilia Nuțu a explicat pentru VICE că este puțin probabil ca Rusia să închidă robinetul cu gaze și petrol, pentru că e singura lor sursă de venit. Ea a mai amintit și de decizia grupului G7 de a plafona prețul la petrol. În lipsa unei piețe și a unei infrastructuri către China și India, pentru Gazprom va fi foarte greu să reușească să mai aducă bani pentru Federația Rusă.

Cât despre gazele naturale, expertul în energie a amintit că Rusia poate tăia selectiv gazul în Uniunea Europeană unor țări sau consumatori, așa cum s-a întâmplat cu Polonia și Bulgaria. De altfel, trebuie amintit că și gazul reprezintă o piață a consumatorilor, iar importurile din Rusia au reușit să scadă la sub nouă la sută din consum. Astfel, dacă rușii decid să oprească exportul de gaze pentru UE nu o să fie o catastrofă, pentru că țările membre sunt mult mai bine pregătite decât au fost în 2021. 

Conform Anei, Rusia nu poate tăia gazul europenilor decât cu un cost foarte mare, iar o astfel de mișcare va fi una permanentă și greu de reparat, pentru că foarte probabil multe țări nu ar mai vrea să se întoarcă la comerț cu Putin sau cu succesorul său.

Ce trebuie să știi e că facturile sunt subvenționate până la 250 lei / MWh, dar e o problemă: ordonanța în cauză este valabilă pentru facturile pe anul anterior. Totodată, 15 țări membre UE – printre care și România – au cerut plafonare pentru toate importurile de gaze. Deocamdată, plafonarea e un subiect cât de cât sensibil și se discută mai intens pe alte măsuri, cum ar fi economisire sau reducerea risipei – de unde și gluma cu „duș în doi”. Ana spune că nu facturile la gaz o îngrijorează, ci, mai degrabă, cele la electricitate. Și, după cum ai văzut prețurile, acolo zici că-i festival.

De altfel, plafonările și subvenționările date de guvern ar putea să ne lase fără curent electric. Pur și simplu, dacă piața este subvenționată, iar plafonul este aplicat, investițiile în sectorul energetic din România s-ar putea să dispară și, alături de ele, mai mulți comercianți importanți ar putea să-și ia tălpășița. 

Pe final, te las cu o concluzie despre actuala situație. Cel mai probabil, rușii nu o să taie gazul europenilor, pentru că este principala lor sursă de venit. Totodată, grije mare cu facturile la electricitate, apoi cu cele la gaze. Aici nu rușii-s răspunzători direct, ci guvernanții noștri. Piața avea nevoie de liberalizare, dar, firesc, a fost haotică. Mna, ca să nu intri în hibernare peste iarnă, îți recomand să ai grijă de tine, înainte să aștepți grija de la alții.