Am vrut să aflu cum doamne iartă-mă pot fi evitate accidentele din Pasajul Unirii din București

București e praf când vine vorba de infrastructură. E capitala europeană cu cel mai mare risc seismic, în care peste două mii de imobile sunt vulnerabile la cutremur. În același timp, traficul haotic poate oricând să-ți strice ziua. Iar Pasajul Unirii este doar cel mai recent exemplu de lucru făcut prost.

Pasajul inaugurat în 1987 a avut parte în 2022 de o a doua renovare. „Urmare a unei investiții de 12 milioane de euro, Pasajul rutier Unirii, cu o lungime de aproximativ 900 de metri, a devenit cel mai sigur tunel rutier, din punct de vedere al infrastructurii din România, dar și cel mai tehnologizat din țară.” Așa a sunat comunicatul de presă al Primăriei Sector 4. Realitatea a arătat altceva.

Din cauză că parametrii inițiali ai pasajului au fost modificați, iar aceste schimbări nu au fost semnalizate tocmai corespunzător, au avut loc opt accidente rutiere din 4 septembrie și până acum. Cel mai grav a avut loc pe 23 decembrie, când un autocar cu turiști greci s-a izbit de limitatorul de înălțime de la intrarea în pasaj, din direcția Tineretului spre Unirii.

Din cele 47 de persoane aflate în vehicul, una a murit, iar peste 20 au fost transportate la diferite spitale. Incidentul a fost urmat de un altul, la început de ianuarie, când un camion a rămas blocat la jumătatea pasajului, deși a reușit să intre.

În decembrie 2022, Primarul Nicușor Dan a declarat că lucrările de consolidare de la Pasajul Unirii țin „exclusiv” de Primăria Sectorului 4, care a preluat lucrarea de la Administrația Străzilor. „Avem o problemă la Inspectoratul de Stat în Construcţii, pentru că, oriunde în lumea asta, construirea este o chestiune de securitate naţională. Această instituţie nu funcţionează”, a declarat primarul la acea vreme.

La început de ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă, Nicușor Dan a vorbit despre cum Inspectoratul de Stat în Construcții a efectuat un control cu o lună înainte de accidentul autocarului și a spus că „totul este în regulă.” „Deci aşteptăm ca proiectantul care a făcut partea de semnalizare rutieră să vină în Comisia de circulaţie pentru a vedea dacă e de corectat ceva în ceea ce priveşte semnalizarea.”

La început de 2023, am văzut pe Facebook o propunere de prevenire a accidentelor. Ar presupune niște modificări de marcaj rutier, montarea unor bariere și semafoare, dar și creșterea numărului de marcaje care să oprească din timp eventualele mașini care ar depăși limitele.

Proiectul de care-ți zic a fost publicat de Virgil Profeanu, fondatorul companiei VEGO, specializată în urbanism. Planul, după cum mi-a spus, a venit după accidentul grav cu autocarul. „Am solicitat specialiștilor și experților noștri să pună la cap un plan, apoi am sperat să se creeze suficientă sinergie la nivelul autorităților publice, ca cel târziu într-o săptămână să se elimine riscul de accident mortal.”

A fost finalizat în două sesiuni de lucru: una în ziua accidentului (23 decembrie) și una imediat după Anul Nou, când au transpus în planuri soluția. „Sigur, nu e finală, dar poate fi pusă pe masa de lucru cu decidenții.” 

Inițial, a propus o soluție ușor de implementat (în 48 de ore, mai exact), pe baza unui „sistem de semaforizare, coordonat de inteligența artificială cu un sistem de senzori ce măsoară înălțimea tuturor vehiculelor cu 100 – 150 de metri înainte de limitator”.

Ulterior, planul amplu presupune presemnalizarea clară a direcțiilor de mers, o reconfigurare a intersecției din zonă, cât și folosirea unor „cuburi ale vieții”, un element de tip „tunel” pentru conștientizarea accesului într-o zonă cu restricție de înălțime, prevăzut cu senzori de măsurare a înălțimii, senzori interconectați cu sistemele de semnalizare. 

La cele de mai sus, după cum se poate vedea în imagini, se adaugă și un semafor cu barieră, cât și un tunel de protecție a pasajului.

Virgil Profeanu a declarat pentru VICE că a primit deja feedback legat de planul propus de compania lui. „O parte din soluții sunt analizate de proiectantul actual și probabil vor fi preluate în proiect.” La partea financiară, ar costa circa 250 de mii de euro.

Șoferul care a rămas blocat în pasaj în ianuarie 2023, deși a trecut de celelalte elemente, mulți au spus că dacă ar fi respectat înălțimea (mașina era înălțată față de acte), nu ar fi pățit nimic. Pe subiectul ăsta, Virgil Profeanu a spus că, da, n-ar mai exista accidente, dacă ar fi respectate celelalte elemente de limitare, dar e deja un context care generează neatenție sau care slăbește vigilența conducătorilor auto, iar acest context trebuie schimbat.

Întrebat unde crede că s-a greșit cu pasajul până acum, a spus că nu este concentrat pe a găsi greșeli, ci soluții, iar acolo unde publicul larg ar putea semnala drept eroare, uneori este o impunere a normativului. „Chiar și când totul este proiectat și executat conform normativului, pot apărea situații neprevăzute. Cred că asta s-a întâmplat și aici.”

Cât despre posibila îmbunătățirea a altor pasaje din oraș, de la Piața Muncii, Obor sau Piața Sudului, Profeanu a spus cum aceste situații apar, de regulă, în exploatare. „Dacă până astăzi nu au apărut accidente multiple, considerăm că nu e cazul să se intervină asupra a ceva ce funcționează.”

Chiar dacă compania pe care o are propune proiecte de arhitectură și urbanism, Virgil Profeanu nu e arhitect, dar face direct doctoratul în arhitectură, cu o lucrare care vizează managementul proiectării. Numele lui nu a fost ferit de scandalurile publice: spre exemplu, Ordinul Arhitecților nu-l recunoaște ca atare, iar în ianuarie 2020 Șerban Marinescu de la USR l-a acuzat că firma lui a primit prin încredințare directă planurile urbanistice zonale pentru Sectoarele 1, 4 și 6. 

A fost acuzat și că fostul primar de la Sectorul 1 Dan Tudorache a dat gratis PUZ-ul sectorului către VEGO în 2020, pentru că lucrările ar fi fost „gratis”, în timp ce locuitorii l-au acuzat că vrea să construiască blocuri și zgârie-nori printre case.

Antreprenorul susține că soluțiile sale au ca scop descurajarea dezvoltării de blocuri. „VEGO este implicată în dezvoltarea urbană și realizează documentații în concordanță cu tendințele de dezvoltare ale zonelor. În cadrul documentației PUZ Sector 1, compania a prevăzut mecanisme care să descurajeze dezvoltarea de blocuri în zonele deja constituite ca având funcțiunea de locuire, iar asta se poate proba dacă regulamentul este citit cu atenție”, spune Virgil Profeanu

Cât despre legătura pe care o mai are cu primăriile din Capitală, antreprenorul susține că businessul lui proiectează atât pentru autorități publice, cât și pentru clienți privați. „În calitate de proiectant general, compania interacționează cu toate autoritățile care emit autorizații pentru clienții noștri, iar în calitate de prestator de servicii de proiectare furnizează în baza contractelor semnate, proiecte pentru autoritățile publice.”

Profeanu conchide că e la curent cu diverse postări și articole „defăimătoare” la adresa companiei sale și la adresa lui, dar nu se preocupă cu ele. „Atât timp când aceste acuzații au fost sporadice și nefondate, nu ne-am aplecat atenția asupra lor. Avem multe alte lucruri de făcut, cum ar fi să găsim soluții pentru problemele reale ale Capitalei”, a explicat el.

Până una-alta, echipele de specialiști care au analizat starea pasajului, dar și a planșeului de la Unirii au dat acestora calificativul nesatisfăcător din punct de vedere tehnic. Iar asta ar putea duce la un posibil colaps.