Am fost în comuna din România în care fetele sunt vândute ca la târg chiar și de la șapte ani

De ani de zile, România trece printr-o realitate dură: suntem pe locul al doilea în Europa la numărul de mame adolescente, iar fenomenul pare să crească de la an la an. Ce e și mai dramatic e că multe dintre sarcinile mamelor minore sunt, de fapt, urmare a violurilor. Conform legii, actul sexual cu un minor cu vârsta între 13 și 15 ani se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani, iar orice act sexual cu un copil mai mic de atât e considerat viol și ar trebui pedepsit ca atare. În lumea reală, în afara textelor de lege, lucrurile stau fix pe dos. 

În doar doi ani și jumătate, în Munteni, județul Galați, au născut o sută de fete cu vârste între 11 și 15 ani. Adică 1,47 la sută din populația unei comune unde bulibașa comunității reclamă că se petrec violuri, acte sexuale cu minori, iar fetele sunt vândute ca la piață.

Primăria, spitalele și Direcția Generala de Asistență și Protecție a Copilului Galați cunosc amploarea fenomenului, dar nu fac mai nimic să-l stopeze. Dintr-o sută de copii născuți de mame sub 15 ani, DGASPC Galați a preluat doar doi, în timp ce restul au fost lăsați în familiile lor, deși tocmai familiile sunt cele care le obligă pe fete să se căsătorească la vârste foarte mici. În comuna Munteni nu se fac dosare și nu există legi.

În Munteni, cartierul romilor e dincolo de gârlă, acolo unde se termină asfaltul și se îndesesc casele. Cum intru în comunitate sunt întâmpinată de câțiva copii, murdari și desculți, care aleargă în jurul meu, iar femeile mă țintesc cu privirea. Mai la distanță stau tinerele, care nu îndrăznesc să se apropie. Unele au și 11-12 ani și poartă copii mici în brațe. 

Sunt aici să aflu care e treaba cu căsătoriile la vârste fragede, dar toate se jură că mai devreme de 16 ani nu se mărită nicio fată. Întreb totuși câți ani au fetele cu copii mici pe care le văd mai la distanță. Femeile recunosc că una dintre ele are 13 ani, dar țin să adauge că ea a vrut să fie mamă la vârsta aia. Le menționez documentul de la primărie în care se spune, negru pe alb, că în comună au născut peste o sută de fete sub 15 ani.

„Și româncele se mărită devreme! Fetele noastre sunt gospodine, chiar dacă se mărită la 15-16 ani au grijă de casă, au grijă de copii. Să mă ierte Domnul că spun, și matale să mă ierți, ale voastre... Dacă mergem la Buciumeni, e plin drumul de românce. Ale noastre nu fac așa ceva, că e rușine”, reacționează una dintre femei.

Un bărbat intervine, „dacă sunt tinere, are grijă familia soțului de ele. Noi le iubim. Ni-s dragi!”. Întreb la întâmplare o doamnă când s-a măritat și-mi răspunde că la 11 ani. Când o întreb cine e soțul, mi-l arată chiar pe cel care tocmai vorbise, care are cu 15 ani mai mult decât ea. Se laudă că are cinci copii și 40 de strănepoți, deși nu-i dai mai mult de 50 de ani. 

Atunci am realizat că vorbeam de un bărbat de 26 de ani care a făcut sex cu o fată de 11. Practic, un caz de viol al unei minore. Totul în numele unei așa-zise căsătorii, la care fata, la vârsta aceea, oricât de precoce ar fi fost, nu avea cum să consimtă legal.

„Așa e la noi” e justificarea pe care mi-o oferă romii din Munteni cu care am vorbit. Asta înseamnă căsătoria fetei când e foarte mică, în baza unei promisiuni între familii care include și o înțelegere de plată, întreruperea școlii de când copiii „se căsătoresc” și copii câți permite natura.

Banul, virginitatea și împlinirea căsătoriei prin actul sexual sunt principalele griji ale părinților.

La Munteni, comunitatea are probleme grave, printre care lipsa asfaltului și a canalizării. Oamenii sunt supărați că sunt mințiți dintotdeauna, iar politicienii nu le răspund niciodată nevoilor.

Am vrut să vorbesc cu primarul, dar mi s-a spus că edilul Dănuț Oprea e în concediu. Nici de viceprimarul Ionuț Mocanu n-am reușit să dau nici măcar la telefon.

Cei de la asistență socială m-au îndemnat să insist dacă mai vreau informații, pentru că nu-mi pot acorda un interviu fără aprobarea primarului. Aș fi vrut să aflu cum își fac munca cei trei angajați de la Serviciul Public de Asistență Socială și ce fac oficialii localității pentru ca DGASPC Galați să afle despre cazurile de mame minore. În adresa de la Primărie se notează sec: „Pe raza comunei nu s-au înregistrat fetițe până la vârsta de 15 ani care au întreținut relații sexuale cu adulți și au fost preluate de către DGASPC Galați”.

Cel care a ridicat semnale de alarmă a fost chiar bulibașa din comunitate. E și singurul dispus să vorbească pe șleau despre ce se petrece la Munteni. Viorel Lați e mediator comunitar din 2002 și spune că nu se mai poate - vârsta la care se căsătoresc fetele e din ce în ce mai mică. Au apărut și cazuri de căsătorii la șapte ani.

„Se vând copilele minore ca și cum ai merge la târg și ai lua o vacă pentru vițel. Au fost informate autoritățile statului de această situație, dar degeaba. Dau telefon la poliție, dau telefon la serviciul social la primărie, la DGASPC, degeaba”, mi-a povestit el.  

Îl întreb cine le căsătorește pe aceste fetițe și-mi spune că e doar o convenție între familii, care nu se poate pune la dosar și nici nu produce efecte juridice. E vorba doar de onoare și cuvânt. Și de plată. De exemplu, în cazul unei fete de opt ani, plata ar fi fost de cinci galbeni. Un galben valorează în jur de 3 700 de lei la un amanet, precizează bulibașa.

Tot Viorel Lați e cel care preia fetele de la maternitate după ce au născut. „Am fost nevoit să mă duc să iau trei-patru minore, pe când părinții lor erau plecați în afară și un copil minor avea un alt copil. M-am dus cu delegație de la Primărie. Ultima a fost o fată care avea 11 ani. Născuse la Bârlad. Trebuia să îi port eu de grijă până vin părinții? Dacă pățea ceva unul dintre copii? Atunci m-am decis și am anunțat că eu nu mai merg la spital să preiau copilele care au născut. Dacă e cazul, îmi dau demisia.”

Viorel Lați spune că a chemat de cel puțin două ori în ultimele luni DGASPC-ul, o dată chiar în ziua nunții unei fete de șapte ani: „A venit o doamnă cu poliția, dar n-au făcut nimic”. Ba mai mult, se pare că polițistul local s-ar fi supărat pe bulibașă pentru că a sunat la 112 în loc să-i spună lui, în condițiile în care nunta se întâmpla fix lângă el. 

Bulibașa îmi povestește că a încercat să lupte împotriva fenomenului, dar nu a găsit aliați la poliție. „Acum vreo doi ani, am fost personal cu 16 dosare de fete minore măritate și am depus reclamație la Poliția Tecuci. Pentru toate s-a dat NUP- neurmărire penală. Păi să iei tu, de 22 de ani, o copilă de șapte-opt ani și autoritățile să nu facă nimic?”.  

Am vorbit cu cei de la Inspectoratul de Poliție al Județului Galați, ca să aflu cum s-a aplicat legea în cazul celor o sută de mame sub 15 ani din Munteni. Am primit un răspuns evaziv: „La nivelul IPJ Galați nu există date standardizate sub forma cerută de dvs”. Totuși, au menționat că au fost adresate Poliției două sesizări pentru viol asupra minorelor sub 15 ani din cele două localități (Munteni-Ghidigeni) din 2019 și până acum și două sesizări pentru agresiune sexuală, în același interval de timp și pe aceeași arie geografică. Cele patru dosare au fost însă clasate. 

Tot IPJ Galați precizează că în 2019 au fost 63 de sesizări de viol, din care 12 pentru minore. În 2020 au fost 44 de sesizări de viol în tot județul, șapte în cazul unor minori, iar în 2021, în primul semestru al anului, au fost făcute 37 de sesizări de viol, șase fiind în cazuri de minori. 

Nicio precizare însă despre cele 16 plângeri formulate de domnul Lați către Poliția Tecuci, care ar fi trebuit să se afle în această statistică județeană. Faptul că plângerile există a fost însă confirmat de un asistent social de la Primăria Munteni.

Pentru a înțelege mai bine ce se-ntâmplă la Munteni, am vorbit cu activista romă Cerasela Bănică, președinta CADO - Centrul de Advocacy pentru Drepturile Omului. Ea mi-a povestit că și în familia ei din partea tatălui a existat cutuma căsătoriilor timpurii, care a aranjat o căsătorie între verișoara ei de 16 ani și un băiat de 18. Pentru mama ei, care nu mai văzuse asta până atunci, a fost o experiență traumatizantă. Atunci a spus că nu va permite niciodată să i se întâmple asta fiicelor ei. 

„Îmi povestea că erau niște sălbatici. Stăteau la geam și la uși și-i ziceau băiatului ăluia «mai cu forță». Îl asistau. A violat-o pe biata fată, iar rudele țipau de veselie că fata fusese virgină. Ea, săraca, era leșinată de durere. Țineți cont că era vorba deja niște copii mai mari. Gândiți-vă ce trăiesc niște copii de 10-11 ani, care nu înțeleg nimic și se trezesc într-o situație a adulților”, spune Cerasela. „Căsătoriile rome înseamnă și abuz sexual și viol. Nu poți să nu vorbești despre asta, ca să nu ataci «cultura tradițională». Violul asistat e ceva cultural la noi. Pentru mine, o tradiție care include violența la adresa copiilor, femeilor, nu e tradiție.”

Cerasela adaugă că marea problemă este faptul că autoritățile nu intervin pentru a opri astfel de tradiții barbare. „Avem situații în care multe violuri nu sunt încadrate ca violuri ca să ajungă în instanță, pentru că dosarele sunt clasate. Lipsa de acțiune în astfel de situații e o formă de rasism”, conchide ea.

„Situații precum cea de la Munteni, Galați, sunt întâlnite în multe comune și orașe, dovadă e faptul că suntem țara campioană la numărul de mame minore. De fapt, o tragedie este în desfășurare acum, sub ochii noștri” -  spune Simona Voicescu de la Asociația Necuvinte, organizația care a sesizat inițial situația din Munteni și Ghidigeni, Galați. 

„În momentul în care la 11, la 12, la 15 ani devin mame, intră pe un traseu al vieții pe care nu și l-au ales. Aceste așa-zise căsătorii sunt o formă de sclavie, din păcate, încă prezentă în anul 2021, în care fetele și băieții minori nu-și dau acordul pentru viața pe care părinții o aleg pentru ei. Aici nu e vorba de o tradiție, ci de lipsirea de drepturi”, explică Simona. „Acești copii sunt practic vânduți, doar că se fac actele mai tarziu. De când sunt cu suzeta în gură sunt destinați unei vieți de suferință.”

Simona punctează că statul român e obligat să reacționeze la fel pentru orice cetățean, indiferent de etnie și toți copiii ar trebui să aibă dreptul la educație, sănătate și să-și poată alege propriul drum în viață.

Cert e că la Munteni se știe situația. Primăria știe. Poliția știe, dar nu începe urmărirea penală. DGASPC Galați se face că nu știe și nu vrea să ocrotească copiii. Toate aceste instituții sunt legate între ele de protocoale și legi, majoritatea ignorate în țara în care copiii fac copii și nimeni nu e răspunzător pentru asta.

Articolul a fost realizat cu sprijinul Radio Iași.