Tot ce trebuie să știi despre Papa Francisc care a venit în România

La 20 de ani după Ioan Paul al II lea, Papa Francisc vine într-o vizită oficială în România. Dacă primul papă care a vizitat țara noastră a intrat în istorie ca un simbol al luptei împotriva comunismului, actualul șef al Bisericii Catolice s-a remarcat prin pozițiile sale liberale asupra unor teme de mare actualitate pentru lumea de azi (sărăcie, încălzire globală, migrație).

Dacă ne raportăm la conservatorismul clasic al catolicilor, Papa Francisc are mai degrabă o imagine neconvențională și este personalitatea creștinilor cu cea mai mare priză în social media. Suveranul Pontif are 18 milioane de urmăritori pe Twitter, devenind astfel un fenomen.

Papa Francisc a ajuns în România. O coloană oficială îl însoțește pe drumul de la aeroport către București, unde va avea o primă oprire la Cotroceni. Video via Ionuț Borbei

Este primul papă ne-european din istoria Bisericii și primul care a ales să se numească Francisc. Numele său este o referire directă la Sfântul Francisc din Assissi, un sfânt care a trăit în secolul XII, care iubea natura și a fost preocupat de oamenii sărăci.

De la viziunile asupra schimbărilor climatice și până la inegalitățile sociale, Papa Francisc este catalogat drept una dintre cele mai liberale voci pontificale. Totodată, a devenit faimos pentru modestia sa și pentru faptul că s-a prezentat ca o voce a celor săraci. Cunoscându-i cauzele pentru care militează, nu este o surpriză să afli că în zilele de vizită din România, Sfântul Părinte și-a planificat o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj.

În ceea ce privește erudiția lui, Papa Francisc vorbește patru limbi străine (spaniola, italiana, germana și engleza). Papa Ioan Paul al II lea vorbea opt limbi străine, iar predecesorul său, Papa Benedict al XVI-lea, vorbește fluent șapte limbi străine.

Voi încerca mai jos să-ți fac un portret al Suveranului Pontif, pe baza informațiilor și detaliilor din viața acestuia, apărute în presa internațională.

Popularitatea portretului său a crescut din dorința sa de a se prezenta credincioșilor drept un om ca toți ceilalți, cu plăceri și preocupări similare. Papa nu a dorit să-și creeze imaginea într-un mod sofisticat, ci a vrut să transmită oamenilor că este un om la fel de simplu ca ei. Unul căruia îi place să gătească, să se uite la fotbal și care nu este înnebunit după traiul în lux.

Dacă în România ești obișnuit cu anumiți preoți români care folosesc mașini opulente, Papa Francisc, pe vreme când era arhiepiscop în Argentina, călătorea cu transportul în comun, iar la Roma, ca papă, preferă mașinile mici și modeste.

Printre mașinile vaticane cu care circulă papa se numără și o Dacie Logan. De pildă, papa a fost văzut folosind o astfel de mașină în timpul vizitei din Armenia, din 2016.

De altfel, Suveranul Pontif a primit multe daruri extravagante; printre ele o motocicletă Harley-Davidson şi o maşină Lamborghini Huracan care au fost vândute la licitaţie, iar banii au fost donaţi în scopuri caritabile.

Înainte de a intra la Seminarul Teologic pentru a deveni preot, Papa a studiat chimia, apoi a predat materia în școli. Tot înainte de a îmbrăca haina preoțească, în tinerețe, a lucrat ca paznic într-un bar din Buenos Aires și îi plăcea să danseze tango.

Pe lângă muzică, Papa s-a arătat popular și în privința sporturilor sau a mâncării. Este pasionat de fotbal și e un suporter al echipei San Lorenzo de Almagro, una dintre cele mai importante echipe de fotbal din Argentina. Încă mai păstrează cardul de membru al echipei.

Pe vremea când era arhiepiscop, Papei îi plăcea să gătească, preferata sa fiind „paella”.

În ceea ce privește sănătatea, de mai bine de 50 de ani, Sfântul Părinte trăiește cu un singur plămân, celălalt i-a fost înlăturat pe cale chirurgicală din cauza unei infecții.

În august 1957, a căzut bolnav la pat și este posibil ca tratamentele cu antibiotice pe care, în zilele noastre, le folosim în tratarea infecțiilor, să nu fi fost disponibile în acea vreme. Atunci medicii obișnuiau, în cazul infecțiilor, să extirpe organul afectat pentru ca infecția să nu se răspândească în tot corpul.

Ca un semn al modestiei lui, atât când a fost numit cardinal, în 2000, cât şi când a fost ales papă, în 2013, le-a cerut susţinătorilor să nu vină la Roma, să economisească banii de bilet şi să-i dea săracilor. De altfel, rugămintea lui către enoriașii mai înstăriți să doneze bani săracilor este una frecventă, iar asta s-a transformat adesea într-o critică din partea site-urilor conservatoare alt-right din America, care l-au acuzat de „ipocrizie”.

Sfântul Părinte s-a remarcat prin atitudinea sa deschisă și binevoitoare față de politicile pro migrație, semn că are înclinații politice de stânga.

De altfel, în cei șase ani de mandat, Papa și-a făcut un obicei în a critica distribuirea inegală a veniturilor și efectele capitalismului sălbatic. A vorbit într-un mod tranșant despre cauza săracilor și a criticat lăcomia din politică. A catalogat sindicatele drept „profeți” și a numit capitalismul nereglementat „excremente ale diavolului”, temă care a îngrijorat catolicii cu viziuni de dreapta.

Pe acest fundal au venit și acuzațiile de „marxism”.

O altă preocupare constantă a Papei este mediul. În anul 2015, a dedicat o enciclică întreagă (scrisoare a Papei către credincioși și biserici) ecologiei, ceea ce nu făcuse niciun papă până atunci, îndemnându-i pe toți să trateze Pământul drept „casa noastră comună”.

Tot ca un semn al modestiei, Papa a renunţat să locuiască în apartamentele papale din Vatican unde – aşa cum a declarat – se simţea izolat. Acum locuieşte în casa Sfânta Marta din Vatican care este un hotel pentru pelerine. Ia masa în fiecare zi cu cei din hotel pentru a fi cât mai aproape de suflul real al lumii catolice.

Alte gesturi pentru care Papa Francisc a stârnit admirație în întreaga lume sunt momentele în care a spălat și sărutat picioarele unor 12 persoane bolnave de SIDA în spital, ale unor 12 deținuți de drept comun în închisoare și unor lideri politici sudanezi, ca să-i convingă să pună capăt suferinței poporului lor, măcinat de războaie civile.

Sudan este o țară majoritar creștină și și-a obținut independența în 2011, după 22 de ani de conflict. Acest lucru nu le-a adus sudanezilor însă și pace. Din 2013, africanii au intrat într-un alt război civil care a făcut aproape patru sute de mii de victime şi a determinat patru milioane de oameni să-şi părăsească locuinţele.

Puterea şi opoziţia au semnat în toamna trecută un acord de pace, care însă nu a fost respectat. Suveranul Pontif i-a îndemnat pe cei care menţin starea de conflict în ţară să respecte armistiţiul și să pună capăt suferinței poporului lor.

În ciuda ideii că în Occident este văzut ca un papă revoluționar, faptele ne arată că, în perioada în care a fost episcop, s-a opus cu fermitate aprobării căsătoriilor între persoane de acelaşi sex în Argentina, în condiţiile în care aceasta este prima ţară sud-americană care a admis căsătoriile gay.

De altfel, în raport cu doctrina Bisericii, papa Francisc este considerat un moderat şi un continuator al liniei papilor dinaintea sa. Din punct de vedere doctrinar, nu a adus niciun punct nou în plus faţă de învăţătura Bisericii Catolice anterioare papatului său.

Ce este însă nou este atitudinea sa mult mai umană față de minoritățile sexuale.

O declarație a Suveranului Pontif, din iulie 2013, făcută unor reporteri, a atras atenția întregii lumi:

Câțiva ani mai târziu, în 2016, într-un interviu cu jurnalistul italian Andrea Tornielli, și-a clarificat declarațiile.

„Mă bucur că vorbim despre oamenii homosexuali, pentru că, înainte de toate, trebuie să ținem cont de toată integritatea și demnitatea lor (..) Oamenii nu pot fi definiți numai prin preferințele lor sexuale, să nu uităm că Dumnezeu iubește toate creaturile pământului și suntem destinați să-i primim iubirea infinită. Prefer ca homosexualii să se îndrepte spre confesiune, să stea aproape de Domnul și să ne rugăm împreună. Îi poți astfel sfătui să se roage, să-și arate bunăvoința și să îi însoțești în tot acest drum.”

Totuși, homosexualitatea, cu sau fără declarațiile sale binevoitoare, rămâne un păcat, în doctrina Bisericii Catolice.

Iar în anul 2018, tot într-o discuție cu jurnaliștii, Papa Francisc a făcut o declarație care i-a adus multe critici. El le-a recomandat părinţilor care descoperă la copiii lor tendinţe homosexuale, să meargă cu ei la psihiatru.

În urma scandalului provocat de această declarație, serviciul de presă al Vaticanului a retras cuvântul „psihiatrie” din retranscrierea declaraţiei Suveranului Pontif.

„Am făcut asta ca să nu alterăm gândirea Papei”, a explicat Vaticanul.

Papa s-a declarat recent și un apărător al introducerii educației sexuale în școli.

Papa Francisc nu este în totalitate o personalitate solară, având în biografia sa și evenimente mai întunecate. În timpul dictaturii militare din Argentina (1976-1983), Papa Francisc nu a vrut să facă opoziție împotriva juntei , un grup format din trei militari: unul din armată, altul din marină și celălalt din aviație.

Această grupare a comis mii de crime în rândul celor care li se opuneau, iar foarte mulți oameni au fost dați dispăruți. În timp ce unii preoți curajoși au vrut să opună rezistenței acestei mișcări criminale și au plătit cu viața pentru disidența lor, Jorge Mario Bergoglio (numele de mirean al papei) nu a fost de acord cu ei și le-a ordonat să să tacă.

O altă temă care a stârnit controverse în lumea catolică a reprezentat o notă de subsol, din capitolul opt din enciclica Amoris Laetitia din 2016, în care Papa a sugerat că biserica ar trebui să acorde împărtășanie cuplurilor divorțate și recăsătorite, în ciuda faptului că Biserica Catolică consideră familia indisolubilă și nu acceptă divorțul. Reacțiile din partea taberei conservatoare a Bisericii au fost pe măsură, iar Papa și-a căpătat și de această dată eticheta de revoluționar.

Ultima, dar poate cea mai importantă temă a Bisericii Catolice, rămâne condamnarea abuzurilor sexuale asupra copiilor și femeilor, înfăptuite de unii preoți, care au tras numele Bisericii în numeroase scandaluri publice.

Papa Francisc, care a promis zero toleranţă pentru astfel de fapte, a fost criticat de către victime, care au afirmat că Vaticanul trebuie să ia mai multe măsuri, nu doar să catalogheze abuzurile drept „monstruozităţi, care contravin învăţăturilor”, susțineau victimele.

Anul acesta, lucrurile au avansat în direcția asumării și recunoașterii atrocităților trecutului, totul culminând prin organizarea unui summit istoric, în care au fost convocați liderii Bisericii din întreaga lume, pentru a discuta despre modul în care pot fi evitate comportamentele sexuale nepotrivite şi despre protejarea copiilor.

„În fața flagelului abuzurilor sexuale comise de oamenii Bisericii împotriva minorilor, m-am gândit să mă consult cu voi, patriarhi, cardinali, arhiepiscopi, episcopi pentru ca împreună să putem asculta strigătul celor mici, care cer dreptate”, a spus Papa Francisc.

În cadrul acestei adunări, au prezentate 21 de linii directoare, care să-i îndemne pe episcopi să reflecteze asupra acestei teme.

Papa ajunge astăzi în România, pentru trei zile, iar dacă vrei să afli mai multe despre programul vizitei sale, poți să accesezi siteul de știri al Vaticanului.