Cum a ajuns Arafat să dea vina pe morții din tragedii, deși serviciile de urgență sunt la mâna lui

Iată-ne în valul patru cu recorduri de cazuri și decese. Vaccinul i-ar fi salvat pe mulți dintre cei decedați în octombrie și o strategie previzibilă de-a preveni ar fi fost necesară. Suntem, așadar, în punctul în care nevaccinarea a dus la sute de decese de la o zi la alta și la blocarea sistemului medical. Cine e de vină? Ca să nu rămâi în aceeași idee că „așa sunt românii” sau că „anti-vacciniștii au triumfat”, am pregătit campania „Vinovații din prima linie”. Îi luăm pe rând – și sunt mulți.

Raed Arafat e una din persoanele publice care – în ultimii ani – și-a dezvoltat talentul de-a ieși basma curată după orice tragedie. Orice s-ar întâmpla, ridică din umeri și îți explică calm cum nimeni nu e de fapt vinovat pentru cele întâmplate. Mai puțin mortul. Ăla e mereu de vină. Pe măsură ce trec anii omul din sistem Arafat se îndepărtează de medicul Arafat care a pus bazele SMURD și unui sistem de urgență mai eficient. Mai ții minte cazul femeii care în mai 2015 s-a aruncat de pe un bloc din centrul Bucureștiului, după ce a stat cocoțată acolo 35 de ore, fără ca cineva de la Departamentul pentru Situații de Urgență, coordonat de Arafat, să fi intervenit?

Arafat a reușit să organizeze serviciul de urgență medicală, ceea ce i-a adus destule puncte de simpatie. În 2012, și-a dat demisia după ce Traian Băsescu a vrut să liberalizeze sistemul de urgență, iar a doua zi, românii au ieșit în stradă să-l susțină. E singurul funcționar public de rang înalt pentru care românii au protestat vreodată. S-a întors după câteva zile, dar protestele au continuat aproape o lună și s-au încheiat cu demisia guvernului Boc. Acele șapte zile din ianuarie 2012 au fost singurele în care Arafat nu a făcut parte din guvern în ultimii 14 ani, indiferent de coaliția sau partidul politic aflate la putere. Cam ca UDMR.

Cu timpul s-a dovedit că sistemul pe care Arafat l-a ridicat e, de fapt, atât de găunos și incompetent, încât poate chiar să te omoare în loc să te salveze. Unul din incidentele majore care s-a petrecut sub conducerea lui Arafat a avut loc pe 15 decembrie 2014, când, pe o vreme însorită cu vizibilitate perfectă, un elicopter performant SMURD care se întorcea de la o misiune medicală s-a prăbușit, din cauze necunoscute, în Lacul Siutghiol din Constanța. 

Deși era doar la cinci sute de metri distanță de țărm, intervenția echipelor de urgență a fost marcată de un haos complet. Inițial, mașinile ISU au greșit locul unde trebuiau să ajungă. Apoi pompierii au ajuns până la locul prăbușirii într-o barcă de salvare în care au trebuit să vâslească. La asistenta medicală SMURD, care plutea agățată de resturile elicopterului, a ajuns mai repede un pescar din Ovidiu cu barca sa cu motor.

Supraîncărcate, bărcile pneumatice ale pompierilor au luat apă și pompierii au fost nevoiți să scoată apa din barca cu o sticlă de plastic de doi litri. Mai mult, nu erau echipați corespunzător, fiind încălțati cu bocanci și nu cu cizme de cauciuc. 

La lăsarea întunericului a fost cerut ajutorul presei. Operatorii TV au fost chemați să urce în barca de salvare și au fost duși pe lac, ca să lumineze locul accidentului cu proiectoarele camerelor video. De pe mal, alți pompieri țineau ridicate în brațe proiectoare care să bată pe lac și să lumineze drumul bărcilor de salvare.

Doar medicul SMURD a supraviețuit momentului, dar a murit în acea noapte la spital. Piloții și asistenta medicală SMURD, care era însărcinată, au fost găsiți decedați. 

La o săptămână de la această tragedie, Guvernul a dat o ordonanță de urgență prin care Raed Arafat a fost desemnat să coordoneze toate situațiile de urgență la nivel național, de la accidente până la inundații. Pentru că, așa cum am văzut, făcea o treabă minunată. 

Dosarul de cercetare penală a fost închis și s-a considerat că cei doi piloți au fost vinovați de accident și că pompierii nu ar fi putut face nimic în plus pentru a-i salva pe pasageri. Cum spuneam, morții mereu sunt de vină. 

Dacă la accidentul aviatic de la Siutghiol s-a disculpat cu ușurință, nu același lucru a reușit să facă la Colectiv, tragedia după care o țară întreagă i-a cerut demisia lui Arafat – același om care a declarat despre intervenția de la Colectiv că e „singura de care se plânge lumea” sau că „a fost în parametri”. 

Altceva s-a văzut însă pe înregistrarea de 20 de minute publicată de Libertatea cu primele echipaje care au ajuns la locul tragediei. Un haos nemilos, ascuns timp de patru ani de șefii ISU, care a dus la începerea urmării penale, printre altele, și pentru profanare de cadavre.

Mai mult de atât, Arafat a stat lângă Bănicioiu când acesta a repetat minciuna cu avem de toate. Nu l-a contrazis niciodată. „Cu timpul, părinții (tinerilor morți la Colectiv – n.r.) vor înțelege că nu puteam face mai mult”, a spus Arafat. Apoi s-a certat agresiv cu Oana Gheorghiu, cofondatoarea Dăruiește Viață, care i-a cerut socoteală pentru lipsurile din spitale și a plecat dintr-o emisiune TVR când a fost întrebat de ce nu-și dă demisia: „Vă aduc o mie de oameni din afară să vă spună că nu am greșit”.

Ca să combată acuzațiile de condiții improprii în spitale, DSU a publicat pe Facebook două interviuri cu medici străini care spuneau că în România condițiile din spitale sunt exemplare. În realitate, investigațiile făcute de jurnaliști GSP au scos la iveală situația horror. La lipsa echipamentelor se adăugau biocidele contrafăcute care ajutau la dezvoltarea infecțiilor nosocomiale din spitale, care au contribuit la moartea victimelor din Colectiv. 

În ciuda strigătelor disperate ale părinților victimelor, revoltelor, protestelor de stradă, Arafat a ținut cu dinții de scaunul lui și a declarat că nici după cea mai mare tragedie din ultimii ani nu își dă demisia. Nu are degeaba afinități pesediste.

Cu Arafat în funcție, poți fi sigur că nu se va face dreptate pentru victimele de la Colectiv. N-am lămurit nici până azi cum a fost posibil ca acea filmare esențială, din momentul intervenției, să nu ajungă la Parchet. Nu am lămurit nici azi cine a respins ajutorul extern și a blocat, în primele zile, transferurile în străinătate ale răniților. Și nici nu știm când vom afla vreodată. 

Când s-a produs tragedia de la Colectiv, Raed Arafat era secretar de stat în MAI, responsabil pentru gestionarea situațiilor de urgență. Azi are aceeași funcție și încă nu îi iese treaba asta cu urgențele, nici măcar când situațiile nu sunt critice, cum a fost în 2018 când a gestionat un cutremur de 7,5 pe scara Richter. Slavă Domnului, a fost doar o simulare. Atunci Arafat a venit cu o aplicație minune, RO-Alert, care anunță cutremurul după ce s-a produs. 

Un alt incident pentru care Arafat nu a fost tras la răspundere este tragedia de la Constanța, petrecută în 16 februarie 2020, când o femeie s-a aruncat în gol de la etajul șase din apartamentul cuprins de flăcări în contextul în care echipele de salvare au venit fără o autospecială cu scară. De asemenea, ISU Constanța nu avea nicio o autospecială dotată cu saltea pneumatică.  

Procurorii militari au deschis un dosar penal în rem cu privire la intervenția pompierilor la incendiul din Constanța sub acuzația de neglijență în serviciu.

Raed Arafat este simbolul și purtătorul de cuvânt al celor care vor menținerea unui status quo în sănătate. Niciun tsunami din această lume nu-l va putea da jos din funcție, pentru că dacă știu ceva sigur despre el e că nu e niciodată vina lui și, după cum spuneam, e de neclintit orice s-ar întâmpla.   

Pe 16 martie 2020, în România a fost instituită starea de urgență pe fondul pandemiei de coronavirus. Tot atunci, Arafat a căpătat niște funcții de mare responsabilitate în stat. Conform unei analize de atunci, Arafat avea nu mai puțin de șapte funcții publice, toate de comandant sau președinte. 

Cu alte cuvinte, Raed Arafat avea ultimul cuvânt în angajările în spitale, ajutoarele date altor țări, hotărârea bugetului Unităților de Primiri Urgențe, transportarea cu ambulanțele, avioanele și elicopterele SMURD, conducerea comunicărilor tuturor informațiilor despre COVID-19, semnarea închiderii publicațiilor care dezinformau populația, oferirea de sfaturi științifice de izolare sau distanțare socială, emiterea ordonanțelor militare cu ce cazuri sunt tratate în spitale, desemnarea comandanților pentru cazurile de risc și nu numai.

Am făcut o evaluare a activității pe care a avut-o Arafat, dar dincolo de asta apare întrebarea: Cât de okay e ca statul român să ofere atâta putere unui singur om? În aprilie 2020, la o lună după declararea stării de urgență care l-a adus pe micile ecrane mai des decât pe prezentatorii de știri, un studiu IRES îl dădea drept cel mai popular român, cu o rată de apreciere de 78 la sută, ceva nemaiîntâlnit. Îi făcea cu mâna de la mare depărtare președintelui Iohannis, care era pe locul doi, cu 39 la sută.

Arafat nu s-a bucurat doar de o încredere enormă din partea populației, ci și de o putere uriașă, sporită de premierii Orban și Cîțu, deși PNL anunțase, când era în opoziție, că-l va „evalua”. A sugerat astfel că va urma o schimbare – sau cel puțin că e posibilă. Nici nu l-a evaluat, nici nu l-a schimbat. Dimpotrivă, Orban l-a pus în fruntea luptei cu pandemia și, prin OUG, i-a mai transferat niște atribuții. 

În timp ce avea cele șapte funcții din starea de urgență, Arafat a avut un chiar și un beef cu Marcel Vela și celebra lui geacă de piele, când ministrul de Interne i-a tăiat microfonul și s-a băgat peste el, să nu cumva să-i ia fața.

Povestea dintre Arafat și Vela e mai veche. Pe 31 decembrie 2019, în timpul videoconferinței cu prefecții pe care a organizat-o în ultima zi din an, Marcel Vela l-a atacat dur pe secretarul de stat. A pornit de la cazul unui copil care a avut nevoie de transportul aerian nocturn al SMURD, însă acesta nu a fost posibil. 

„Un copil putea să moară din organizări de acest gen, subiective. Mor oameni în România din cauza asta. Ce-ați făcut timp de 20 de ani?", l-a întrebat atunci Vela. Ministrul de Interne spunea că la IGSU continuă să fie „un spectacol de imagine şi nimeni nu încearcă să caute cauzele unor evenimente precum prăbuşirea avionului din Munţii Apuseni, Colectiv sau Caracal”.

Dacă între Arafat și Vela au existat tensiuni, nu același lucru se poate spune despre relația cu Tătaru. Arafat i-a fost alături lui Tătaru la conferințele de presă zilnice, în Parlament și mai la toate ieșirile publice, inclusiv când spunea la început de pandemie că masca o poartă doar oamenii bolnavi. 

De altfel, și Arafat a vorbit în aprilie 2020 despre cum „ideea generală pe plan mondial a fost că acest lucru (purtarea măștii) nu are rost și au existat explicații pertinente de ce să nu devină purtatul măștii o practică generală, aceasta fiind recomandată numai persoanelor cu simptome”. Tot atunci a zis că dacă vrem, putem purta mască, dar nu e obligatorie să fie una medicală, ci „putem improviza”. La nici două luni mai târziu, Arafat trăgea semnale publice despre măștile neconforme care au fost achiziționate. 

Dacă e ceva ce chiar ai putea să le reproșezi conducătorilor noștri este lipsa de consecvență a mesajelor, lucru care a hrănit teoriile conspiraționiste și au sădit neîncrederea în autorități. Faptul că oamenii au devenit bulversați este exclusiv vina comunicatorilor publici care au vorbit după ureche. 

În plus, ce credibilitate să mai ai ca politician când azi spui că trebuie luate restricții dure pentru a încetini pandemia și mâine dai liber la orice activitate religioasă, și cu certificat verde și fără? Iar când te mai întreabă cineva care e argumentul științific pentru care oriunde trebuie să mergi cu certificat, mai puțin la biserică, tu să zici că „e o măsură decisă” și că „nu trebuie să ai argument științific”. 

Raed Arafat s-a ocupat de achizițiile de echipamente pentru spitale – nu el direct, dar, sub semnătura lui de comandant al intervenției, IGSU și Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate au cumpărat consumabile pentru spitale și ventilatoare. 

La nivel central, achizițiile nu au mers nici înainte de starea de urgență, deși România a apelat și la un ajutor financiar extern de urgență, în valoare de două sute de milioane de euro. Banii au fost solicitați de la Banca Mondială pentru lupta cu pandemia și făceau parte dintr-un program de finanțare mai larg pentru dezastre. Beneficiarul programului era chiar DSU, care realizase și necesarul de echipamente de protecție, dar niciun politician nu vorbise despre asta, după cum iese dintr-o investigație Rise Project. 

Deși Guvernul și-a dat seama pe 4 februarie 2020 cât de urgentă era nevoia de achiziții pentru combaterea pandemiei, acestea n-au fost făcute nici o lună mai târziu. Până pe 19 martie, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) nu avea încă încheiată vreo achiziție pentru măștile de protecție de care medicii au atâta nevoie.

Odată cu impunerea stării de urgență, situația a devenit și mai gravă. Din cauza penuriei de pe piața internațională – pentru că toate țările aveau nevoie de același lucru în același timp – achizițiile s-au făcut prin încredințare directă. 

Ceea ce a făcut loc și corupției, cum a fost cazul unei firme de catering din Giurgiu care a câștigat un contract de 12 milioane de euro pentru măști și combinezoane, pe care trebuia să le livreze spitalelor din toată țara. 

Nu le-a livrat la timp, iar statul român a mai și cheltuit 150 de mii de euro pe opt zboruri militare în Turcia să aducă aceste echipamente, pentru că firma le-a cumpărat, dar nu le-a livrat, deși așa era prevăzut în contract. 

Nu a fost singurul caz de acest fel. Un raport al Curții de Conturi privind achizițiile în acea perioadă mai vorbește și de un contract cu o firmă sud-coreeană care trebuia să livreze patru sute de ventilatoare în aprilie 2020. Firma a luat avansul (2,5 milioane de dolari), dar nu a livrat nimic. A invocat forța majoră (adică pandemia), care era chiar motivul pentru care se făcea această achiziție. Cel mai grav e că IGSU nu a făcut demersurile necesare recuperării avansului. 

Același lucru s-a întâmplat și cu ventilatoarele din Elveția care nu au ajuns. Curtea de Conturi a trimis dosarul la DNA, iar prejudiciul e estimat la peste patru milioane de euro.

Numele lui Raed Arafat mai apare pe documentele de cumpărare de măști de protecție supraevaluate pentru COVID-19. Culmea e că el ceruse anterior imunitate la achizițiile medicale și a solicitat ca procurorii să-i lase în pace pe cei care „nu au respectat o regulă sau au mers mai repede la achiziții în această perioadă”.

Un alt scandal în care a fost implicat în aprilie 2020 a fost legat de niște achiziții nenecesare în bătălia cu virusul, făcute de IGSU. Mai precis, au fost cheltuite aproape șapte sute de milioane de euro pe buldozere, elicoptere, drone, macarale, șalupe și chiar și un vapor. Toate astea în timp ce în spitale lipseau echipamentele de protecție: mănuși, măști speciale, combinezoane, viziere, ochelari etc..

În urma achizițiilor cel puțin dubioase relevate în raportul Curții de Conturi, Raed Arafat a intrat în atenția DNA, împreună cu fostul ministru al Sănătății Nelu Tataru. IGSU, în subordinea lui Raed Arafat, este acuzat de abuz în serviciu, la fel și Ministerul Sănătății, condus atunci de Nelu Tătaru. Cel din urmă mai este acuzat de fals intelectual și uz de fals. Totodată, Curtea de Conturi a reclamat și Compania Națională Unifarm, atât la DNA, cât și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, pentru abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals.

Pe 20 aprilie 2020 Raed Arafat a spus că starea de sănătate a ÎPS Pimen al Sucevei, depistat pozitiv, nu este gravă, dar, cu toate acestea, i se va pune la dispoziție un elicopter, pentru a fi adus la București, la Institutul „Matei Balș”. Pentru a se „echilibra” elicopterul și ca să nu bată la ochi, încă un pacient de la Suceava a prins un loc în raiul nomenclaturii. Toate astea, pentru „a sprijini Suceava”, spunea Arafat. O țară întreagă s-a scandalizat de tratamentul special primit de Pimen atunci, dar și mai revoltată a fost după, la înmormântare. 

Funeraliile Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților au fost o paranghelie care s-a întins pe două zile, timp în care unii credincioși au ignorat toate avertismentele și au sărutat sicriul în care se afla trupul ierarhului. Medicii au catalogat drept inacceptabilă această derogare dată chiar de cei care dirijează lupta cu pandemia.

Raed Arafat a confirmat pentru Recorder că i-a fost prezentat un plan din partea ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care propunea măsuri de siguranță – distanțare socială între credincioși, purtarea obligatorie a măștilor de protecție etc. – și, dată fiind importanța persoanei decedate, s-a făcut o excepție. „Noi am acceptat în ideea că, fiind o personalitate bisericească, n-ai cum să nu accepți”. Asta la trei zile după ordonanța militară care băga Suceava în carantină. 

Arafat a mai spus că „s-a dat un document pe baza unei analize făcute de INSP. Noi nu dăm de capul nostru”, dar INSP nu și-a asumat această derogare. A spus că ei au fost doar informați și că nu e în puterea lor oricum să decidă. După publicarea investigației, Arafat a venit cu precizări pe pagina de Facebook, unde a spus că „nu au fost derogări. Atacurile și denigrările nu-și au locul în astfel de situații”.

Pandemia a părut să șteargă orice altceva de pe radarul sistemului de sănătate. Pe 23 martie 2020, Arafat a semnat un ordin care suspenda internările și intervențiile non-urgente în toate spitalele publice, dar l-a anulat trei zile mai târziu. Ulterior, a revenit și a dat un ordin similar, care de data asta interzicea internările și intervențiile non-urgente în toate spitalele, inclusiv cele private.

Bolnavii de cancer, gravidele, oameni cu diferite patologii cronice, oameni care dezvoltau simptome de boli grave, toți au fost lăsați pe dinafară, au fost externați din spitale și trimiși acasă fără nicio soluție. 

Pe 24 martie 2020, Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că, pentru o perioadă de 14 zile, se suspendă internările pentru intervențiile chirurgicale și alte tratamente și investigații medicale spitalicești, care nu reprezintă urgență și care pot fi reprogramate. Astfel, multe persoane care erau programate la operații pentru afecțiuni oncologice au fost amânate.

În alte cazuri, pacienții erau anunțați că, „dacă nu reprezintă urgențe”, au 48 de ore să plece la casele lor. Astfel, persoanele care sunt suspecte de afecțiuni oncologice sau care sunt într-un stadiu incipient al bolii nu au altceva de făcut decât să stea acasă și să aștepte, cu boala în continuă evoluție.

Deși numărul deceselor zilnice cauzate de cancer s-ar fi dublat sau chiar triplat în timpul pandemiei, undeva între trei sute și patru sute pe zi în România, conform asociațiilor de pacienți, autoritățile au considerat că măsura de a sista intervențiile și internările este una bună, așa că, în octombrie 2021, Arafat a ieșit din nou la înaintare cu aceeași măsură. 

În aprilie 2021, o altă tragedie care a pus România în fața faptului împlinit. În mijlocul nopții, toți pacienții de la Spitalul Foișor din București au fost externați sau mutați pentru ca unitatea sanitară să se transforme în spital COVID chiar de a doua zi. 

Practic, au decis de azi pe azi că le trebuie paturile alea de la Foișor, așa că, deși Arafat a spus că reprezentanții DSP se aflau la spital încă de dimineață, s-a ajuns ca 70 de pacienții, dintre care multe femei în vârstă, să fie scoși cu pătura, pe stradă, noaptea. Cel care a decontat evenimentul a fost Vlad Voiculescu, pe atunci ministrul Sănătății, care a primit critici dure, în special de la liberali și chiar i-a fost cerută demisia.

Tot în aprilie 2021 alimentarea cu oxigen din autospeciala de terapie intensivă de la Spitalul Victor Babeș din București s-a blocat din cauza unei erori umane, după cum au arătat primele concluzii din dosar. Trei bolnavi de COVID-19 internați acolo au murit pe 12 aprilie și doi angajați au fost reținuți.

Primele informații au arătat că reprezentantul firmei distribuitoare a ventilatoarelor, sosit la fața locului, a refuzat intrarea în unitate, deși i-a fost oferit de către personalul medical, echipament complet de protecție împotriva COVID-19. În plus, acesta a și părăsit incinta spitalului, spunea DSU atunci. 

Doar că situația a fost mai complicată. TIR-ul de la Babeș în care au murit trei oameni a fost introdus în sistem de Arafat, operat de Arafat, iar contractele de operare au fost semnate de Arafat. Poliția a fost chemată abia la trei ore și ceva după accidentul anunțat încă de la început la 112 (către pompierii lui Arafat). Chiar dacă reprezentantul firmei distribuitoare a refuzat să intre, nu e de ignorat că acesta a fost chemat pentru că TIR-ul avea, totuși, o defecțiune.

Tragedia de la Victor Babeș a avut loc la nici două luni după ce TIR-ul ATI de la Institutul „Marius Nasta” din București a fost la un pas de dezastru din cauza unui generator defect.

În ultimul an, TIR-urile de terapie intensivă s-au defectat de mai multe ori. Unele dintre ele au avut nevoie de reparații la scurt timp după ce au fost achiziționate. La Botoșani, spre exemplu, TIR-ul ATI a fost scos temporar din uz după ce a plouat pe el, de parcă nimeni nu se aștepta să mai plouă vreodată în Botoșani. 

„De la momentul operaționalizării acestora și până în prezent, au fost semnalate și remediate/în curs de remediere, patru incidente la două unități mobile, după cum urmează: o problemă la sistemul de răcire al compartimentului pacienți (remediată), două incidente caracterizate de infiltrarea apei (situație remediată inițial, dar reapărută, acestea fiind în curs de remediere) și o defecțiune la sistemul de încălzire (în curs de remediere”, a precizat atunci DSU.

În noiembrie 2020, s-a defectat unitatea mobilă trimisă la Timișoara, la două zile după ce a fost pusă în funcțiune. În luna septembrie 2021, Arafat a declarat că unele spitale se tem să solicite TIR-uri ATI pentru pacienții COVID. Mă întreb de ce? Astfel, din cinci unități mobile de terapie intensivă, doar două sunt operaționale, deși nu mai sunt locuri la ATI pentru pacienții COVID nicăieri în țară. 

„Aceste TIR-uri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități – inundații sau un cutremur. Ții pacienții acolo două-trei zile până îi stabilizezi. Este motivul pentru care nicio țară din lumea asta nu a folosit așa ceva. Toate spitalele din lumea asta, în momentul în care au avut nevoie de paturi suplimentare, au construit spitale modulare", a explicat pentru HotNews Oana Gheorghiu, co-fondatoarea Asociației Dăruiește Viață.

Varianta construirii de spitale modulare, mult mai sigure pentru pacienți, a fost ignorată de autorități chiar și când asociația fondată de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu a construit în curtea Spitalului Elias din București cel mai modern spital modular de Terapie Intensivă din România. 

Spitalul a așteptat aproape două luni să fie utilat cu ventilatoare și personal pentru a fi folosit. Arafat l-a ignorat până când Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu i-au scris premierului Orban și i-au cerut să-l dea în folosință. 

Arafat a dus ventilatoarele necesare acolo și a inaugurat spitalul cu presă, fără să menționeze în niciun fel că investiția de trei milioane de euro a fost făcută de Dăruiește Viață. A spus doar „un ONG”. Uscatu și Gheorghiu au aflat de la jurnaliști și de la Orban că s-a inaugurat spitalul construit de ele și au urmărit evenimentul la televizor.

Ulterior, Raed Arafat a postat pe Facebook un atac neobișnuit de agresiv la fondatoarele asociației Dăruiește Viața, pe care le-a acuzat că răspândesc știri false. Reacția sa a venit după ce Oana Gheorghiu a criticat transformarea de către ISU a TIR-urile în unități mobile de Terapie Intensivă.

Șapte pacienți au murit în incendiul puternic izbucnit în 1 octombrie 2021 la Secția de terapie intensivă a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța, unde erau internate zece persoane. 

Inițial, DSU a anunțat nouă victime, bilanțul fiind revizuit după mai bine de două ore și jumătate. „Ne cerem scuze pentru informaţia iniţială. E bine că sunt șapte şi nu nouă decese", a transmis medicul Raed Arafat. Bine ar fi fost zero decese, dar în România, în care spitalele te omoară, atât s-a putut.

Imaginile de la Constanța au fost cumplite. Bolnavi cu tuburi de oxigen au fost scoşi în stradă şi resuscitaţi în curte. Deși Spitalul de Boli Infecțioase Constanța a fost supus la două controale de către ISU, în 2020 și în februarie 2021, se pare că nimeni nu a făcut nimic pentru a remedia neregulile semnalate.

Arafat a spus că spitalul care a ars nu avea senzori de incendiu și funcționa de 14 ani fără autorizație la incendiu, dar nu apare în raportul IGSU din 2020 în care sunt numite cele șapte instituții medicale din județ care funcționează fără autorizație la incendiu. Deci a știut, dar nu a raportat mai departe. În 14 ani.  

În rest, în ceea ce privește combaterea pandemiei, Arafat a mai transmis niște mesaje apocaliptice, în stilul caracteristic. S-a vaccinat, dar a contribuit și la debusolarea populației. Să-i numești pe cei care nu se vaccinează „oameni simpli”, „de rând”, „manipulați” mi se pare nu doar o dovadă de aroganță, ci și o lipsă de asumare. Ce nu înțeleg politicienii noștri e că dezastrul în care ne aflăm acum li se datorează și că e vina lor că oamenii nu sunt convinși că vaccinul le poate salva viața.

Dintre toți cei prezenți în linia întâi a politicii, Arafat e unul dintre cei mai în măsură să emită recomandări medicale. De asta nu îmi explic de ce nu a zis nimic de pelerinajele la Sfânta Parascheva, de faptul că indiferent ce se întâmplă nimeni nu închide mall-urile, de ce la restaurant se intră cu certificatul verde, dar personalul HoReCa poate să fie nevaccinat, de vacanțele la mare șezlong lângă șezlong și de ce nu i-a tras de mânecă pe Iohannis și Cîțu care se lăudau că au bătut pandemia la fundul gol. Așa cum nu-mi explic acum de ce tace și nu vine cu propuneri concrete acum, când valul patru a ajuns la un moment fără precedent.