Tineri care bagă angro Modafinil și alte droguri mi-au zis cum le-au schimbat viața

Poate nu știai, dar clasa din care face parte Modafinil se numește „nootropice”. De acest domeniu e legată munca unui român, Corneliu Giurgea. El era psiholog și chimist și este considerat părintele termenului nootropic — din grecescul nous („minte”) și trepein, adică „a modela”. Giurgea a sintetizat primul său medicament inteligent — Piracetam — în 1964. Apoi au urmat celelalte, printre care și Modafinil.

Cu toate că Giurgea nu susținea că știa cum funcționează, credea că astfel de medicamente aduc un plus puterii cognitive și a explorat ideea de nootropice. Totodată, el spera că astfel de substanțe vor îmbunătăți gândirea, vor contracara efectele îmbătrânirii și îi vor ajuta pe copiii cu probleme de vorbire și alte maladii, cât și că pot fi folosite în tratarea stresului post-traumatic — ușor de înțeles de ce acum sunt cunoscute și drept „medicamente inteligente” sau „droguri inteligente”.

În ultimul deceniu astfel de soluții de augmentare a capacităților au devenit elemente de bază în „dieta” profesorilor, studenților și nu numai.

Prima oară când Philip, un student de 21 de ani, a luat speed stătea singur în dormitorul său din casa comună. Cei cinci colegi de apartament ai săi erau acasă, dar lucrau toți disperați la ultimele proiecte din al doilea an de curs la producție de film. Licența - pentru care Philip a studiat la Universitatea pentru Arte Creative din Farnham - s-a demonstrat a fi mai dificilă decât și-a imaginat. Nu era doar despre a face filme grozave, ci erau mai multe module și termene limită de gestionat.

„Mi-am petrecut o bună bucată din anul doi la petreceri și reușisem să iau destul de mult speed foarte ieftin”, explică el. „Mi se apropia termenul limită și nu făcusem nimic. Auzisem despre oameni care folosesc stimulente ca să termine rapid munca, așa că m-am gândit să folosesc niște speed.”

Bineînțeles că Philip a fost super concentrat și a predat tema prompt, dar s-a născut un obicei nu atât de prietenos. Câteva săptămâni mai târziu, a folosit din nou drogul ca să finalizeze o altă lucrare. „Am stat treaz toată noaptea și trăgeam câte o linie o dată la aproximativ o oră”, spune el. „Am reușit să dau gata tot eseul înainte de răsărit.”

Philip nu e singurul student care a folosit droguri pentru studiu. Numele lui și alte tuturor celor intervievați au fost schimbate ca să le protejăm identitățile. Majoritatea studenților care au simțit presiunea arzătoare a termenelor limită de la facultate au băut mai multe cafele sau au luat - uneori chiar și prizat - Pro Plus (pastile cu cofeină) ca să-i ajute.

Popularitatea în creștere a drogurilor pentru studiu de la universitățile britanice a dus lucrurile mult mai departe.

Termenul include droguri ilegale precum cocaină și speed, la fel și medicamente prescrise pentru tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) și narcolepsie. Studenții folosesc în mod recurent aceste droguri la examene ca să se poată concentra, sau acasă în timp ce studiază. E dificil să-ți dai seama câți studenți fac asta, dar cercetările făcute de Loughborough University pe studenții de la 54 de universități britanice arată că 19 la sută dintre ei au folosit substanțe pentru potențarea cognitivă. Înseamnă aproape unul din cinci persoane la universitate. 

Emma, licențiată în geografie, a devenit dependentă de Modafinil, un medicament prescris pentru narcolepsie și alte tulburări de somn, în timp ce studia la Royal Holloway University din Londra. Pentru ea, combinația de teme, termene limită și dislexia ei au creat o situație insuportabilă. „Universitatea m-a susținut constant cu dislexia mea”, spune ea, „dar tot mă chinuiam singură acasă când trebuia să fac eseurile”.

Emma a reușit să ia Modafinil de la un coleg student. „Prietenul meu mi-a spus că e un medicament folosit des de studenții din America și că-mi poate face rost de el dacă vreau să-l încerc”, spune ea. „Am fost curioasă - părea că toată lumea lua un tip de drog ca să studieze, așa că l-am încercat.”

Emma a folosit frecvent Modafinil ca să-și facă eseurile, câteodată chiar zilnic și spune că mulți dintre prietenii ei au făcut la fel. Dar s-a oprit rapid când au început efectele secundare câteva săptămâni mai târziu. „Încă eram super concentrată, dar nu mai eram creativă”, spune ea. „Nu puteam să leg o propoziție interesantă. A început să-mi fie și foarte dificil să dorm o perioadă.”

Printre studenții pe care i-am intervievat, Modafinil și medicația pentru ADHD Ritalin au fost medicamentele pentru îmbunătățirea cognitivă cele mai populare. Ellen - o absolventă de 21 de ani de la University of Nottingham - a început să ia Ritalin după ce un prieten a cumpărat de pe dark web și a continuat să ia în toți cei trei ani de facultate. „Ritalin n-a fost o experiență care să-mi schimbe viața, era doar un ajutor ca să pot da gata o cantitate mare de muncă într-o perioadă scurtă.”

În timp ce Ritalin poate părea benefic pentru un student care se chinuie, ramificațiile pe termen lung ale consumului neprescris de medic pot fi serioase. După ce a luat Ritalin timp de câteva luni, Scout - o studentă la artă în Manchester, în vârstă de 20 de ani - a suferit niște efecte secundare tulburătoare.

Lua deja multe droguri recreaționale, așa că Ritalin nu părea să fie un pas imens. După câteva luni, a început să-și piardă cunoștința, să sufere de pierderi de memorie și să aibă insomnii severe. „N-am dormit niciodată pe Ritalin, doar eventual leșinam dimineața. Apoi mă trezeam și observam că mă uitasem la niște clipuri pe internet și că trimisesem mesaje oamenilor, dar nu-mi aminteam nimic de asta.”

După câteva săptămâni cu foarte puțin somn, prietena ei i-a recomandat un alt drog. „Am început să folosesc Xanax ca să echilibrez Ritalinul și am ajuns să mă împart între cele două constant”, spune ea. „Ar fi trebuit să renunț.” Într-un final a absolvit facultatea și a reușit să se lase de droguri după ce a scăpat de presiunea lucrărilor. 

Giuseppe Aragona, doctor generalist și online de la Prescription Doctor, spune că efectele secundare ale Emmei nu sunt ieșite din comun. „Ritalin funcționează prin creșterea concentrației unor neurotransmițători din creier care controlează capacitățile de rezolvare a problemelor și de raționalizare”, explică Aragona. „Când genul ăsta de medicamente sunt luate fără să fie o nevoie reală, pot cauza anxietate, atacuri de panică, insomnie și modificarea tiparului de somn. Poți să te simți și amețit și să ai palpitații.”

Astea nu sunt singurele probleme pe care le poate cauza Ritalinul. „Schimbările de comportament sunt comune, în special iritabilitatea, depresia sau paranoia”, spune Aragona. „Dacă Ritalinul este folosit greșit în doze mari pe termen lung, poate avea consecințe serioase, inclusiv convulsii, deziluzii și halucinații. Se poate să te simți și dezorientat și să-ți pierzi apetitul.”

Cât despre Modafinil, efectele pe termen lung ale consumului recreațional la persoanele sănătoase rămâne necunoscut, deși un sondaj din 2020 realizat de London South Bank University a concluzionat că „poate crea dependență în timp”.

Până acum, nicio universitate din Marea Britanie nu a interzis public drogurile care îmbunătățesc cogniția în campusurile lor, dar mulți consideră vânzarea de droguri ca pe o încălcare a codului de conduită al studenților, ceea ce duce adesea la o exmatriculare. Trei universități menționate aici au făcut declarații în care au subliniat angajamentul lor față de sănătatea, siguranța și bunăstarea studenților, ia UCA a încurajat pe oricine are probleme să contacteze echipa lor de suport specializat. 

Un purtător de cuvânt de la University of Nottingham a spus: „Consumul de așa-numitele droguri de studiu este considerat o abatere academică și se aplică pedepse aspre conform codului nostru de disciplină al studenților. Universitatea investighează și înregistrează orice incident în legătură cu drogurile în campus, demarează regulat campanii de educare despre droguri și are o abordare robustă în privința criminalității în parteneriat cu poliția.”

Scout, Ellen și Emma s-au oprit din a mai consuma, pentru că lumea muncii li s-a părut mai ușor de navigat decât stresul de la universitate.

Ellen crede că „vorba cum că dacă muncești din greu îți atingi visurile” care predomină la universități contribuie la presiunea intensă care duce la abuzul de droguri. Spune că n-a căutat niciodată ajutor din partea universității, dar asta fiindcă o parte din atitudinea față de studenții din campus era „Dacă nu poți face față, atunci n-ar trebui să fii aici.”

Cât despre Philip, experiențele adverse pe care le-a avut cu drogurile de studiu au fost îndeajuns încât să-l îndepărteze de ele. „Poate că dacă n-aș fi cumpărat toate drogurile astea, aș fi putut să termin eseul ca o persoană normală”, spune el, înainte să concluzioneze: „Acum folosesc doar cafea.”